Societatea Muzicala organizeaza un curs de Filosofie a vietii cotidiene, de nivel academic, cu durata de un an (2 semestre), impreuna cu Facultatea de Filosofie a Universitatii din Bucuresti.
Semestrul I – (7 cursuri)
Despre prietenie si iubire
(Platon, Aristotel, Marcus Aurelius, Soren Kierkegaard, Bertrand Russell, Max Scheler, Jean Paul Sartre, Ortega y Gasset)
- Eros, Filia si Agape: o foarte scurta istorie a conceptului de “prietenie”
- Prieteni, amici, cunostinte: spectrul relatiilor pozitive si delimitarile lor conceptuale
- Miturile prieteniei: “cel mai bun prieten” si “fratia de cruce”
- Prietenia si conduita morala
- Prietenia si iubirea: suprapuneri si intersectii conceptuale
- Iubirea de sine si iubirea de celalalt
- Etica si estetica iubirii
- Miturile iubirii
Despre familie, societate, comunitate
(Aristotel, John Locke, Jean-Jacques Rousseau, G.W.F. Hegel, Karl, Marx, Sigmund Freud, Bertrand Russell, Karl Popper, John R. Searle)
- Perspective filosofice asupra familiei: pozitivism, deconstructivism, hermeneutica
- Ontologia familiei: intre natural si supranatural, biologie si teologie
- Evolutia relatiilor familiale: de la familia traditionala la familia postmoderna
- Relatiile de rudenie si cooperarea: o perspectiva evolutionista asupra familiei
- Dinamica relatiilor familiale si conflictul dintre generatii
- Familii si comunitati virtuale
- Identitate personala si identitate comunitara
- Cognitia ca proces social
Traditii si obiceiuri
(Platon,Marcus Aurelius, Imm. Kant, F.A. von Hayek, K. Popper, Bertrand Russell, M. Tomasello)
- Ce sunt traditiile?
- Traditiile si identitatea culturala
- Functiile sociale ale traditiilor
- Perspective epistemice asupra traditiilor: empirism, rationalism, pragmatism
- Traditii si obiceiuri: suprapuneri si diferente conceptuale
- Traditionalismul si politica identitatii
- Limitele cognitive ale obiceiurilor
- Traditii religioase si traditii laice; traditiile si moralitatea
- Evolutia culturala a traditiilor
Despre egoism si altruism
(Platon, Aristotel,Epicur, Marcus Aurelius,B. Spinoza, John Stuart Mill, A. Comte, F. Nietzsche , J. Rachels, E. O. Wilson, Peter Singer)
- Ce inseamna a fi egoist?
- Egoism si individualism: asemanari si diferente
- Comportamentul egoist si conduita morala
- Ce inseamna a fi altruist?
- Altruismul si sacrificiul de sine
- Etica comportamentului altruist: altruismul eficace
- Perspective evolutioniste asupra egoismului si altruismului
Frumosul si uratul, placutul si neplacutul
(Platon, Aristotel, Imm. Kant, G.E. Moore, G. Santayana, B. Croce, R. Taylor, R. G. Collingwood, R. Scruton)
- Scurta introducere in estetica cotidianului
- Valori comune si valori individuale
- Gustul si educatia sa
- O perspectiva neutra asupra artei: intre realism si relativism
- Analitica evolutionista a frumosului: armonie, proportie si ritm
- Ce rol joaca valorile estetice?
- Imaginatia estetica si spiritualitatea
Fenomenologia suferintei: de la trup la suflet si vice versa
(Epicur,G. Leibniz, F. Nietzsche, J.S. Mill, C. Darwin, A. Camus, D. Pearce, P. Singer, D. Kahneman, F. Fukuyama)
- Natura suferintei
- Sufletul si durerile sale
- Functia terapeutica a suferintei
- Creativitatea si suferinta
- Ce este empatia?
- Fenomenologia religioasa a suferintei
- Orizontul estetic al suferintei: intre primitiv si rafinat sau de la trup la suflet
Despre singuratate
(Platon, Epictet, Marcus Aurelius, F. Nietzsche, J.P. Sartre, B. Russell, B.L. Mijuskovic)
- Ce inseamna a fi singur?
- Singuratatea si conditia umana
- Ambiguitatile singuratatii
- Singuratatea ca principiu ontologic
- Dialectica socializarii: singur cu mine/singur cu ceilalti
- Singuratatea si constiinta de sine
- Frica de singuratate si frica de moarte
Semestrul II – (7 cursuri)
Superstitiile si functia lor terapeutica
(Platon, Aristotel, Lucretiu, Cicero, D. Hume, Imm. Kant, C.G. Jung, Skinner, S. Vyse)
- Ce sunt superstitiile si ce rol joaca in viata cotidiana?
- Antropologia superstitiilor
- Superstitiile si rationalitatea comuna
- Superstitie si supranatural
- Superstitiile si viata emotionala
- O perspectiva evolutionista asupra superstitiilor: perceptie, cunoastere si intuitie
- Superstitiile si gandirea magica: functia terapeutica a superstitiilor
Despre noroc, intamplare si destin
(Aristotel, Hume, Kant, Jung, B. Williams, Th. Nagel, D. Pritchard)
- Ordinea si dezordinea
- Filosofia cauzalitatii
- Ce este intamplarea?
- Destin, libertate, liber arbitru
- Ce inseamna a fi norocos?
- Norocul si gandirea magica
- Norocul moral si norocul epistemic
Sexualitate si erotism
(Platon, Aristotel, Augustin, Voltaire, Spinoza,G. Santayana, Sartre, R. Scruton, P. Singer)
- Scurta introducere in filosofia sexualitatii
- Sexul si functiile sale: de la biologie la politica si invers
- Sexualitate fara sex: o perspectiva relativista asupra relatiilor sexuale
- Identitate sexuala si identitate personala
- Erotismul si iubirea
- Etica relatiilor sexuale
- Sexualitate si religie
Persoana, personalitate, personificare
(Platon, Aristotel,R. Descartes, N. Machiavelli, S. Freud, C.G. Jung, E.O. Wilson, B.F. Skinner, A. Ellis)
- Persoana si identitate personala: scurta introducere in metafizica persoanei
- Criterii ale identitatii personale: de la trup la suflet si invers
- Persoane non-umane
- Etica relatiilor inter-personale
- De la persoana la personalitate: normativismul ontologic
- Tipologia personalitatilor: o perspectiva critica
- Umorul ca personificare si functiile sale sociale
Cuvintele si intelesurile lor
(Platon, Aristotel, Leibniz, Descartes, Voltaire, B. Russell, L. Wittgenstein, G. Ryle, E. Gellner,de Saussure, N. Chomsky, M. Studdert-Kennedy)
- Cuvintele si lumea
- Inteles, interpretare si traducere
- Limbaj si comunicare
- Cuvintele si emotiile
- Filosofia limbajului comun
- Mitul limbajului universal
- Pot animalele sa vorbeasca? O perspectiva evolutionista asupra comunicarii
Despre pacat si vinovatie
(Platon, Aristotel, Augustin, Toma de Aquino, R. Descartes, B. Spinoza, F. Nietzsche, S. Freud, M. Foucault)
- Arheologie conceptuala: conceptul de “pacat” in istoria gandirii filosofice
- Regulile ratiunii si pasiunile sufletului
- Pacatul ca incalcare a vointei divine
- Pacatul ca transgresiune a regulilor morale
- Pacatul si vinovatia: intersectii si deosebiri conceptuale
- Constiinta vinei si functia terapeutica a vinovatiei
- Pacatul originar si natura umana din perspectiva psihologiei evolutioniste
Mitologia fericirii
(Platon, Aristotel, Epicur, Marcus Aurelius, Augustin, Montaigne, Kant, K. Marx, J. Bentham, J.S. Mill, A. Schopenhauer, S. Freud, H. Marcuse, R. Nozick)
- Fericirea ca problema filosofica
- Traditii filosofice si retete ale fericirii
- Perspective reductioniste asupra fericirii
- Rolul fericirii in tesatura conceptuala a ideologiilor politice
- Etica fericirii si idealurile moralitatii
- Scientismul si perspectiva economica asupra fericirii
- Mitologia fericirii
****
Participanti: o grupa 12-15 studenti
Durata: 1 an (2 semestre), 14 cursuri de cate 2 ore fiecare, duminica de la ora 11. Zilele de curs sunt:
- Semestrul I: 28 octombrie, 4, 11, 18, 25 noiembrie, 2 si 9 decembrie
- Semestrul II: 20, 27 ianuarie, 10, 17, 24 februarie, 3 si 10 martie
Profesori: Coordonatorul cursului si lectorul principal este Laurențiu Staicu, profesor universitar în cadrul Facultatii de Filosofie a Universitatii din Bucuresti și președintele Asociației Române de Filosofie Practică. În cadrul Facultății de Filosofie, Laurențiu Staicu predă, printre altele, cursurile de Introducere în filosofie, Metafizică, Filosofia biologiei, Etica științei.
Locurile de desfasurare: acesta este un curs itinerant, fiecare lectie desfasurandu-se in alta sala.
Pret: 1,900 de lei / semestru, sau 3,000 de lei pentru intregul an; pentru plata va rugam sa urmati instructiunile din sectiunea Contract curs (click)
Inscrieri: cursuri@societateamuzicala.ro
Save
Save
Save
Save
Save
Save
Save
Save
Save
Save
Save
Save
Anticii credeau, ba chiar erau convinsi ca daca vrem sa aflam ce sunt toate lucrurile, sa stim ce este lumea, trebuie sa deslusim, mai intai, ce este substratul acela din care sunt plamadite toate aceste elementele care alcatuiesc lumea, sau care este principiul unificator al tuturor lucrurilor. Abia apoi vom sti ce este lumea, cu adevarat. Socrate, de pilda, credea ca daca vrem sa stim ce sunt lucrurile frumoase trebuie sa aflam ce este Frumosul, daca vrem sa stim cum putem deosebi opiniile adevarate de cele false, trebuie sa stim, mai intai, ce este Adevarul in sine.
Asa s-a nascut filosofia in Occident. Nevoia noastra de a intelege ordinea lumii, determinata, la randul sau, de dorinta noastra de a trai mai bine, in armonie cu aceasta ordine, ne-a imboldit catre cea mai abstracta forma de gandire nascuta vreodata din mintea omeneasca pe care, la inceput, am numit-o simplu “iubire de intelepciune” – filosofia. Atat nevoia, cat si dorinta de la care a pornit aceasta cautare febrila a intelepciunii au ramas la fel de vii si astazi. Doar ca astazi, spre deosebire de epoca originilor, nu mai credem ca lumea are o ordine a sa, pe care am putea sa o descoperim studiind-o cu atentie.
Dar, cu toate astea, ne dorim in continuare sa traim mai bine si avem la fel de multa nevoie de intelegerea acestei lumi in care ne trezim aruncati, dintr-o data, fara sa ni se ceara acordul sau fara sa ni se ofere vreo lista de instructiuni: ce avem de facut in intervalul acesta scurt pe care-l numim viata, ce rost sa ne dam, cum sa ne orientam in hatisul relatiilor cu ceilalti sau cum sa privim cu demnitate si fara teama catre moarte. Pe firul acestei istorii indelungate in care s-au straduit sa gaseasca raspunsuri impecabile la marile intrebari, filosofii s-au indepartat, treptat, de viata de zi cu zi, de cotidian, adica tocmai de lumea pentru a carei intelegere si-au croit drum cu mintea pe taramul abstract al ideilor.
Astazi, filosofia nu mai are aproape nici o relevanta pentru omul obisnuit, pare intru totul inutila pentru viata de zi cu zi, cu toate ca, in mod usor de deslusit, orice om isi traieste viata pe fundalul unei filosofii sau a alteia: unii sunt idealisti si pretuiesc, mai presus de toate, entitatile ne-materiale (suflet, idei), altii sunt materialisti si apreciaza aproape exclusiv bunurile palpabile, cele de care se pot bucura cu simturile, unii sunt utilitaristi, altii respecta, mai mult decat orice, datoria morala pe care o au fata de traditii, parinti, societate. Omul de azi nu mai crede ca filosofia poate contribui cu ceva la nevoia lui de a intelege lumea si de a-si da un rost, de a-si construi un proiect de viata si totusi, in mod aproape paradoxal, viata fiecaruia dintre noi este legata inevitabil si profund de o filosofie sau alta.
Ceea ce inseamna ca filosofii trebuie sa se intoarca ferm si explicit la viata cotidiana, trebuie sa se aplece cu pasiune si metoda asupra evenimentelor, intamplarilor, constrangerilor si regulilor care ne coloreaza viata de zi cu zi si care alcatuiesc, laolalta, ceea ce numim indeobste “lume”. Periplul ideatic pe care il propune acest curs este o incercare de a face tocmai acest lucru: de a privi viata de zi cu zi prin ochelarii rafinati si patrunzatori ai analizei filosofice cu scopul de a-i pune in lumina ordinea si dezordinea, rostul si absurditatea, frumusetea si uratenia.
Filosofia s-a nascut din dorinta noastra de a ne deslusi lumea si de a ne vindeca, pe cat posibil, de acele maladii inevitabile care cresc in mintea si sufletul nostru pe masura ce inaintam in viata: ignoranta, angoasa, nesiguranta, anxietate, tristete, nefericire, deznadejde. Cursul de fata vrea sa arate ca aceasta menire esentiala a reflectiei filosofice, de terapie a sufletului si a mintii a ramas vie si ne poate sluji in continuare, poate astazi mai mult decat oricand.
Prof. Laurentiu Staicu
Profesorul: Coordonatorul cursului si lectorul principal este Laurențiu Staicu, profesor universitar în cadrul Facultatii de Filosofie a Universitatii din Bucuresti și consilier filosofic pentru Bellanima Medical Center. În cadrul Facultății de Filosofie, Laurențiu Staicu predă, printre altele, cursurile de Introducere în filosofie, Metafizică, Filosofia biologiei, Etica științei. Prof. Dr. Laurențiu Staicu a publicat diverse studii și articole de filosofie în reviste de specialitate din țară și străinătate, traduceri ale unor lucrări de filosofie reprezentative la edituri de prestigiu din România și a coordonat mai multe proiecte de cercetare inter-disciplinare. Ultima sa carte, Trei istorii metafizice pentru insomniaci, a apărut anul trecut la Editura Trei. În prezent, Laurențiu Staicu este directorul Centrului pentru Logica, Filosofia și Istoria Științei, din cadrul Facultății de Filosofie, Universitatea din București și președintele Asociației Române de Filosofie Practică.
Comentarii (1)
Buna seara
daca puteti va rog sa ziceti ce fel de certificat sau diploma obtinem dupa finalizarea cursului si daca este acreditata de ministerul invatamantului si munci sau nu ?
multumim mult .
email : bunastaresispa@gmail.com