Opera „I Masnadieri” (Hoții) a avut premiera în 22 iulie 1847 la „Her Majesty’s Theatre”, dirijată de însuși compozitorul, în prezența Reginei Victoria a Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei, a Prințului Consort Albert, al Ducelui de Wellington și a membrilor aristocrației regatului. Premiera a fost un triumf al compozitorului iar cronicile elogioase. După stagiunea premierei, opera s-a mutat în Italia, unde Verdi și-a dirijat-o în continuare. Montările au fost numeroase, date în 17 orașe italiene, inclusiv trei producții în Teatro alla Scala din Milano, până în anul 1862. În secolul XX, din pricina modificării gustului estetic al vremii, arta Belcanto a fost înlocuită de alte tehnici vocale interpretative necesare abordării unor noi stiluri (romantic, neoromantic, contemporan). Dispariția vocilor educate în stilul Belcanto a provocat imposibilitatea punerii în scenă a operei, vreme de o sută de ani. Distribuția soliștilor necesita: o voce de soprană lirică (consistentă, catifelată și cu agilități – Amalia), un tenore di grazia (cu voce egală și strălucitoare – Carlo), un bariton cantabil (Francesco) și un bas cu registru grav bine conturat (Massimiliano).
La premiera spectacolului din 1847, rolul Amaliei a fost interpretat de soprana Jenny Lind (Johanna Maira Lind), cu care compozitorul a conlucrat îndeaproape timp de două luni pentru rezolvarea pasajelor de agilitate. David Kimble, profesor la Edimburgh, autorul ghidului de operă „The New Penguin”, explicitează că tragediei libretului, Verdi îi atașează o muzică de un inefabilrafinament al stilului Belcanto, stil caracterizat de canto sul fiato (cânt pe respirație), legato, sfumature (bogată paletă de nuanțe), pichettatto, agilità aspirata, volate, mezze-voci, trilli, mordenti.
Muzicologul englez Roger Parker – profesor la King’s College din Londra, referindu-se la stilul operei „I Masnadieri”, notează neasemuita valoare și frumusețe a muzicii, remarcând un număr mai mare de arii solistice decât în orice altă operă și indică faptul că Verdi a ținut cont de vocile specifice ale soliștilor, dorind să le evidențieze strălucirea. Mărturie stă în acest sens și nota criticului de artă Gabriele Baldini în studiul „La storia di Giuseppe Verdi” – ediție îngrijită de Fedele d’Amico, Garzanti Editore, Milano, 1970.
După revirimentul ei din 1951, când Orchestra RAI Roma a prezentat-o în formă de concert, opera a mai fost prezentată sporadic, între 1969-2014, iar în rolurile principale s-au remarcat: Joan Sutherland (Amalia), Dmitri Hvorostovsky, Thomas Hampson (Francesco), Paul Plishka, Rene Pape (Massimiliano Moor).
Liviu IFTENE
Tenorul brașovean Liviu IFTENE, născut în 13 mai 1985, a luat primele lecții de canto sub îndrumarea doamnei profesoare Constanța Ionescu Câmpeanu la Școala Populară de Artă din Brașov. În anul 2009 absolvă șef de promoție Facultatea de Muzică din Brașov, studiind arta vocală împreună cu prof.univ.dr. Mariana Nicolesco, iar în 2011 obține titlul de Master în Muzică la Universitatea Națională de Muzică din București, acolo unde în prezent își definitivează studiile doctorale sub îndrumarea ilustrului compozitor și profesor Dan Dediu. Teza sa de cercetare se intitulează: „Virtuozitatea vocală a rolurilor de tenor în operele lui Gaetano Donizetti. Semantică, stil și pragmatică”.
Debutul scenic l-a susținut în ianuarie 2009 la Opera din Brașov în dificilul rol al lui Tonio din Fiica Regimentului de G. Donizetti. Acest rol, ocolit de majoritatea tenorilor datorită exigenței cerințelor vocale, a marcat și debutul său internațional, la Großes Festspielhaus în Salzburg. Aici, în fața a peste 2.000 de spectatori, tânărul tenor „a adus publicul în stare de uluire. La doar 23 de ani, în al patrulea an de pregătire muzicală îndrăznește să debuteze cu Tonio a cărui arie inspiră frică. Respect!” (ziarul OVB). În prezent solist al Operei Brașov acesta colaborează cu principalele instituții de profil ale țării precum Opera Națională București, Tetrul Național de Operă și Balet Oleg Danovski Constanța, Opera Națională Română Cluj Napoca, Ateneul Român, Filarmonica Târgu Mureș etc. Repertoriul vast al artistului cuprinde titluri importante din creațiile de operă și operetă ale compozitorilor Mozart, Rossini, Donizetti, Verdi, Offenbach, Gounod, Puccini, dar și muzică vocal-simfonică. Din 2017 este profesor asociat al Facultății de Muzică din cadrul Universității Transilvania din Brașov.
Simona-Nicoletta JIDVEANU
De la debutul solistic la 19 ani, repertoriul sopranei Simona-Nicoletta Jidveanu se constituie în roluri referențiale de operă – precum cel al Violettei Valery (La Traviata) și al Gildei (Rigoletto) susținute sub egida Academiei Kairos din Verona (Italia) şi deopotrivă în numeroase partituri de concert. Dotată cu o voce aptă a se exprima în toate genurile și stilurile muzicale, soprana manifestă versatilitate stilistică de la muzica veche până în contemporaneitate, ca solistă în Ansamblurile de muzică nouă „CONTEMPORAN” (fondator Marcel Spinei) și „ARCHAEUS” (fondator Liviu Dănceanu), realizând premiere mondiale și naționale ale celor mai recente lucrări în genul liric și vocal-simfonic. Valenţele interpretative ale sopranei Simona-Nicoletta Jidveanu se bucură de recenziile laudative ale criticii muzicale. În 2015, obține marele Premiu intitulat „cea mai bună interpretare a creației contemporane”, la prestigiosul Concurs Internațional de Canto „Georges Enesco” Paris, premiu care îi dă șansa de a realiza un turneu în care să prezinte lucrări recente ale compozitorilor români și francezi. Este de asemenea câştigătoarea Trofeului Naţional de Canto Mihail Jora (București, 2007), a Premiul Special pentru interpretarea muzicii de Mozart (decernat de prof. Ioana Bentoiu) și a Premiul Special „Ludovic Spiess” (decernat de prof. Gherda Spiess).
Scene naționale – Bucureşti: Muzeul Național „George Enescu” București-Tescani-Sinaia; Auditorium „George Enescu” Universitatea Națională de Muzică București; Sudioul de Operă și Multimedia al Universității Naționale de Muzică București; Palatul Șuțu al Municipiului București; Centrul Național de Artă „Tinerimea Romană”; Biserica Italiană „Preasfântul Mântuitor” ; Universitatea „Dalles”;Casa de Cultură „Fr. Schiller”; Biserica Anglicană a Învierii București; Centrul Francez de Cultură „Elvire Popesco”; Teatru „Masca”; Catedrala „Sf. Iosif”; Biserica „Sf. Anton” ; Filarmonica „George Enescu” (Ateneul Român); Studioul de Operă și Balet „Ludovic Spiess” al Operei Naționale Române București; Iași – Filarmonica de Stat „Moldova” Iași ; Catedrala „Maria – Regina Sfântului Rozariu”; Palatul Culturii; Centrul Cultural Francez; Catedrala „Adormirea Maicii Domnului”; Centrul Cultural „Goethe”; Muzeul de Istorie; Piatra-Neamţ (Theatre of Youth; Museum of History and Archeology); Bacău – Sala „Ateneu” a Filarmonicii de Stat „Mihail Jora” ; Centrul Cultural „George Apostu” Cultural center); Constanța („Saint Anthony of Padova” Church); Botoşani (State Philharmonic; Museum of History); Craiova („Elena Teodorini” Opera House, „Oltenia” Philharmonic); Cluj („Gh. Dima” Academy of Music); Câmpina („Geo Bogza” Philharmonic), Sibiu (Sala „Thalia” a Filarmonicii); Arad (State Philharmonic); Timișoara („Banatul” Philharmonic).
Scene internaționale – Republica Democrată Moldova: Chișinău („Serghei Lunchevici” National Philharmonic); Olanda: Amsterdam (Concertgebouw, Westkirche), Haga, Rotterdam, Rosendaal, Utrecht, Maastricht, Leuwardein, Leiden, Nijmegen, Bergen op Zoom Breda etc. Italia: Verona („Teatro Filarmonico”; „Accademia Kairòs”; Circolo Ufficiale „Castelvecchio”; „Auditorium Montemezzi”; Chiesa „San Luca”); Mirandola („Palazzo dei Pico”); Caltanisetta (Teatro”Vincenzo Bellini”); Bologna („Teatro Comunale”); Mantova („Teatro Bibieno”); Bologna („Teatro Comunale”); Milano („Teatro alla Scala”); Roma (Chiesa „Santa Maria Maggiore”); Austria: Viena („Pygmalion Theater”); Franța: Paris (Auditorium „Mstislav Rostropovitch”, Eglise Sainte Elisabeth-de-Hongrie, Palais du Behague).
Simona-Nicoletta Jidveanu este invitată în Festivaluri Internaționale: Festivalul Internațional “Săptămâna Internațională a Muzicii Noi SIMN” – București, Festivalul Internațional de Muzică „Mărțișor” – Chișinău, Festivalul Internațional „Zilele Muzicii Contemporane” – Bacău, Festivalul Intenațional Zilele Muzicii Noi – Chișinău, Festivalul Internațional “George Enescu” – București.
Disertația diplomei de Master, intitulată „Expresivitatea vocală în stilul Belcanto” a fost fundamentată prin spectacole și concerte, dar și documentată științific în Italia, prin intermediul bursei Erasmus. Soprana Simona-Nicoletta Jidveanu deține titlul științific de Doctor în muzică, titlu conferit de Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti.
Fang SHUANG
Baritonul Fang SHUANG s-a născut la data de 19.02.1989 în oraşul Qingdao din China. În 2006 a început studiile la Universitatea Naţională de Muzică Bucureşti, Departamentul Canto şi Artele Spectacolului Muzical. La aceeaşi Universitate, în anul 2012, a absolvit Masteratul.
Fang SHUANG a interpretat pe multe scene prestigioase ale ţării: Ateneul Român – Filarmonica George Enescu, Banca Naţională a României din Bucureşti, Instituţia Publică de Spectacole Lyra, Teatrul Maria Filotti din Brăila, Teatrul Muzical Nae Leonard din Galaţi, Muzeul Naţional Peleş din Sinaia, Cercul Militar, Marea Gală a Festivalului Internaţional de Operă, Operetă şi Balet din Braşov.
În anul 2013 a devenit solist vocal al Operei Comice pentru Copii Bucureşti, începând din 2014 este solist colaborator pe proiecte la Teatrul Municipal Baia Mare, iar in 2017 a avut prima colaborare cu Teatrul Metropolis Bucuresti.
Roluri interpretate: Don Pasquale de Gaetano Donizetti în rolul Dr. Malatesta Hänsel und Gretel de Engelbert Humperdinck în rolul Peter Peter Pan, musical de Laurențiu Profeta în rolul Căpitanul Hook Die Zauberflöte de W. A. Mozart în rolul Papageno, Pimpinone de G. P. Telemann în rolul Pimpinone, Münchhausen de Dan Dediu în rolul actorului, Mam’zelle Nitouche de Herve în rolul directorului.
Premii: Premiul Special al Filarmonicii “Banatul” la Concursul Internațional de Interpretare Vocală “Sabin V. Drăgoi” in 2015, Premiul Special “Opersanger Studio Wien” la Concursul Internațional de Interpretare muzicală “Vox Artis” in 2016, Locul 3 la Competiția “Românii au talent” ediția 2017.
Mădălina-Claudia DĂNILĂ
Mădălina-Claudia DĂNILĂ este absolventă a Liceului de Artă din Brăila (șefă de promoție), unde a studiat la clasa Prof. Galina Matkovskaia. În acea perioadă a obținut o serie de premii naționale și internaționale, printre care Premiul I. la Concursul Național ”George Georgescu”- Tulcea 2004, Premiul I. și Premiul Special „J.S.Bach” la Pro Piano – București 2008, Premiul II. la Concours Musicale du France – Marsilia 2006 și 2005. Ulterior a urmat cursurile de Licență și Master (2009-2015) la Universitatea Națională de Muzică București, unde a studiat cu Prof.univ.dr. Sandu Sandrin – pian, Prof.univ.dr. Șerban-Dimitrie Soreanu – muzică de cameră și Lector univ.dr. Cristina Popescu-Stănești – acompaniament. În această perioadă a obținut premii la concursuri naționale și internaționale, dintre care amintim Premiul II. și Premiul Special „G. Enescu” la Concursul Mihail Jora – București 2014, Premiul III. și Premiul Special pentru cea mai bună interpretare a unei lucrări bulgare la concursul internațional “Albert Roussel” – Sofia 2014, Premiul “Alban Berg” la Pro Piano – București 2013, Premiul I. la “Mihail Jora”/Muzică de Cameră – București 2012, Premiul Special la Concursul internațional organizat de Societá Umanitaria/secția Muzică de Cameră – Milano 2011 ș.a. De asemenea, la concursul “Mihail Jora” desfășurat la București în martie 2015 a obținut Premiul I., Premiul special “Maria Fotino” pentru cea mai bună interpretare a unei lucrări clasice și Premiul “George Enescu” pentru interpretarea opusului enescian Sonata în fa# minor. În 2016 a fost semifinalistă la Concursul Internațional “Jeunesses Musicales”- București, precum și semifinalistă la Concursul Internațional “Luciano Luciani” – Cosenza (Italia).
Mădălina-Claudia DĂNILĂ a urmat cursuri de măiestrie pentru pian-solo și muzică de cameră susținute de muzicieni reputați, precum: Josu de Solaun, Roberto Russo, Lea-Yoanne Adam, Jean-Claude Pennetier, Peter Šefl, Gottlieb Wallisch, Jan Jiracek von Arnim, ansamblul cameral Trio Osiris. Ea a susținut numeroase recitaluri solo și camerale, în țară și străinătate, găzduite de Sala Studio a Filarmonicii bucureștene, Institutul Cultural Francez și Institutul Cultural Maghiar din Capitală, Institutul Cultural Român (Paris, Berlin). Pianista a evoluat pe scene din țară (Tulcea, Bacău, Brăila, Galați, Cluj) și din Europa (Praga, Budapesta, Milano, Torino, Graz, Reichenau, Flaine, Chartre, Villecroze). Din 2011 colaborează cu Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România prin susținerea unei serii de recitaluri de muzică contemporană românească și străină. În prezent este doctorand în anul III la Universitatea Naţională de Muzică din București.
Constantin DOPPLER
În anii de studiu la Liceul de Muzica „Dinu Lipatti” sub indrumarea Prof. Cristina Magureanu, pregatirea vocală a bas-baritonului Constantin DOPPLER a fost intensivă, fiind fructificată prin numeroase concerte, participări la concursuri, emisiuni TV si radio. In anul 2011 a inceput cursurile universitare sub indrumarea baritonul conf. Univ. dr. Emil si Georgeta Pinghiriac la Universitatea Spiru Haret. Cursurile de Masterat le-a absolvit in anul 2016 la Universitatea de Muzica Bucuresti secția Canto sub indrumarea mezzo – sopranei conf. univ. dr. Cristina Șoreanu. A fost coordonator in proiecte educaționale pe plan national, inscrise in calendarul activitatilor educative al I.S.M.B. în anii scolari 2011 – 2012 si 2012 – 2013, 2014 – 2015:
– ,,Regele Carol I – O pagina de istorie”;- ,,Bucuresti – Orasul Muzicii”; -,,Teatru pentru copii”; – ,,Sa ne bucuram de muzica lui George Enescu”. A avut ocazia de a cânta în sute de concerte și recitaluri în diferite spații publice cum ar fi Ateneul Roman, Opera Națională Bucuresti, muzeele “George Enescu”, Muzeul Național de Istorie, Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor, Sala Dalles, Teatrul Rapsodia, diverse primării etc. De asemenea, s-a bucurat și de participarea, în calitate de artist liric la o serie de evenimente cum ar fi lansarea cărții “Ana. Portretul reginei” in prezenta Altețelor Lor Regale Principele Radu și Principesa Margareta ai Romaniei. Este familiarizat cu spectacolelele radio și cele televizate deopotrivă, întrucât a participat la acestea fie în calitate de invitat, fie în cea de membru al juriului cum ar fi: Remember Enescu, recital în cadrul Festivalului Internațional “George Enescu”, finalist în cadrul show-ului televizat “România Câștigă” – B1TV; invitat în juriul unui “sitcom” alături de Octavian Ursulescu și Anca Pandrea 2011, TVRM, TvH, Estrada TV, Top 1 Tv etc.
Constantin Doppler a obținut numeroase premii la concursuri naționale și internaționale: Concursul Național Victor Giuleanu (București), Concursul Național de Interpretare ,,Dan Cumpata” (Bucuresti), Concursul International de Interpretare Muzicala si Coregrafie “ Emanuel Elenescu “ (Piatra Neamt), Concursul National de Interpretare si Creatie Muzicala “Paul Constantinescu“ (Ploiesti), Concursul International de Interpretare
“George Georgescu“ (Tulcea), Opera Fringe Festival (București), Festivalul Operelor Independente (Iasi), Concursul International ,,Vox Artis” (Sibiu), Premiul Creativitatii ARCUB – UNATC (Bucuresti) etc.
Program de sală
Amplasament și acțiune: Germania, luptele masnadierilor dintre 1755-1757
Partea întâi
O tavernă la periferia Saxoniei. Carlo, fiul cel mare al Contelui Moor, a decăzut printre tâlhari; el se dedă la jafuri și crime, deși are nostalgia casei părintești și a logodnicei sale Amalia
– Recitativ și arie Carlo: Quando leggo in Plutarco…O mio castel paterno
Fratele mai mic al lui Carlo, Francesco, nutrind la averea tatălui său, își minte tatăl (Contele Moor) că fratele său a murit.
– Scenă şi arie Francesco: La sua lampada vitale (Lumina vieții tale, Carlo, a murit…)
O cameră în castelul Moor. Amalia, logodnica lui Carlo, veghează asupra Contelui și cântă: – Scenă şi cavatină Amalia Venerabile, o padre…Lo sguardo avea degli angeli (Venerabile tată … Privirea îngerească a lui Carlo ne urmărește …)
Amalia află de așa-zisa moarte a lui Carlo și se roagă în cimitir. Din depărtare se aud sunetele festive ale banchetului organizat de Francesco, care s-a autoproclamat Conte și stăpân al moșiei Moor.
– Scenă şi arie Amalia: Dall’infame banchetto io m’involai…Tu del mio Carlo al seno…Carlo vive (M-am sustras banchelui infam al lui Francesco…În gândul meu este doar Carlo… Carlo trăiește…)
Francesco are intenția de a o cere în căsătorie pe Amalia, dar refuzul ei categoric îi provoacă furie.
– Scenă şi duet Amalia – Francesco: Perche fugisti…Io t’amo, Amalia! (De ce ai fugit?…Eu te iubesc, Amalia!…)
În același timp, Carlo și banda sa de „hoți” se retrag în urma incendierii orașului Praga și ajung în pădurea franconiană (Frankenland, nordul Germaniei). Carlo este singur și își contemplă soarta mizerabilă, alături de tâlhari.
– Recitativ şi Romanţă Carlo: Come splendido e grande il sol tramonta…Di ladroni attorniato (Splendid apus de soare… Iar eu …. înconjurat de hoți)
Parte a a treia
Amalia se află în castelul Moor, dar este răpită de tâlhari și dusă în pădure. Aici are loc revederea cu Carlo și declarația lor de iubire.
– Scenă şi duet Amalia – Carlo: Dio ti ringrazio!…S’appressano…Carlo,Carlo, fuggiamo (Doamne îți mulțumesc pentru viața lui Carlo …. Se apropie revederea…Carlo, sa fugim…)
Contele Massimiliano se află într-o peșteră, întemnițat de Francesco, chinuindu-se între viață și moarte. Este descoperit și salvat de Carlo, pe care nu-l recunoaște. Contele îi istorisește acestuia acțiunile mârșave ale lui Francesco.
– Arie Massimiliano – Odi,ed inarca il ciglio! . . . Un ignoto, tre lune or saranno (Ascultă și judecă… De trei luni zac aici…)
Partea a patra
Francesco are remușcări pentru faptele nedrepte săvârșite împotriva tatălui și fratelui său dar și pentru alte crime săvârșite. Are coșmarul că se află în iad. Se spovedește unui preot dar fiindcă acesta îi spune că numai Dumnezeu îi poate acorda dezlegarea, Francesco își pierde mințile și fuge în întunericul pădurii.
– Scenă Francesco: Tradimento…Pareami che sorto la lauto convito (Îngrozitor… Mi se pare că sunt în iad….Sunt blestemat…)
Într-o poiană a pădurii franconiene, Carlo își dezvăluie identitatea în fața tatălui său și își recunoaște poziția de lider al bandei de revoluționari.
– Scenă Carlo – Massimiliano: Francesco! Mio figlio!…Misericorde
Aflat între iubirea Amaliei și datoria legământului de sânge cu masnadieri, Carlo alege mai întâi sacrificarea iubirii, strecurându-i Amaliei otravă în pocalul cu băutură, iar apoi își planifică propria moarte.
– Marea scenă și terțet final Amalia-Carlo-Massimiliano: Qui son essi!….Caduto e il reprobo! …Sogni di gaudio, per sempre addio! (Aici suntem!… S-a dat sentința divină! . . .Vise de fericire, adio !…)
Proiectul „OPERA RARA” ROMÂNIA ia naștere la inițiativa sopranei Simona-Nicoletta Jidveanu, soprană de o muzicalitate fermecătoare, cu o tehnică vocală impecabilă (Marcel Spinei), voce de o penetranţă şi plasticitate timbrală remarcabile, cu un ambitus generos şi joc de scenă dezinvolt (Despina Petecel-Teodoru). Sopranei manager de proiect, doctor în artele muzicale, îi aparține conceptul, care se referă la reprezentarea în primă audiție absolută pe scenele din România a unor opere necunoscute publicului nostru și care nu fac parte din stagiunea permanentă a caselor de operă. Cu dezideratul colegilor din distribuție, soprana a pus în circulație partiturile operelor (varianta canto-pian) în vederea reprezentării lor dramatico-scenice.
Aceste capodopere sunt edificatoare stilului Romantic, perioadă încadrată între 1792 (anul nașterii lui Giocchino Rossini) și 1848 (anul morții lui Gaetano Donizzetti) în care s-a manifestat vocalitatea Belcanto – tehnică ce constituie fundamentul Școlii de cânt. În seria titlurilor de operă alese se regăsesc creații aparținând celor trei compozitori romantici belcantiști (Rossini, Bellini, Donizetti) dar și opere create ulterior și prezintă reminiscențe stilistice belcanto: I Mansnadieri (Giuseppe Verdi), Candide (Leonard Bernstein), La Sonnambula (Vincenzo Bellini), Semiramide (Gioacchino Rossini), Il Corsaro (Giuseppe Verdi), L’Assedio di Corinto (G.Rossini), La rondine (Pietro Mascagni), Beatrice di Tenda (V.Bellini), I Puritani (V.Bellini), Hamlet (Ambroise Thomas), Il Pirata (V.Bellini), Edgar, (Pietro Mascagni).
Scopul proiectului este readucerea în prim-plan a unor roluri de operă rar abordate, dar cu o deosebită importanță psihologică – cognitivă, empatică și estetică – funcții ale artei interpretative muzicale.
Ineditul conceptului „OPERA RARA” ROMÂNIA constă în montarea semi-scenică a operelor propuse, cu decoruri și costume minimale dar respectând tradiția culturală a epocii de referință. Forma de prezentare este cea concertantă cu acompaniament pianistic, în prim-plan situându-se calitățile timbrului vocal-solistic și impactul lui asupra auditoriului în contextul dramaturgiei.
Nu în utimul rând, ne dorim inițierea stagiunii „OPERA RARA” ROMÂNIA în 2018, anul sărbătoririi a 100 de ani de la nașterea țării – Unirea Basarabiei cu România.
Am ales opera I Masnadieri de Giuseppe Verdi ca pilot al seriei deoarece a fost rar interpretată chiar și în străinătate, în România fiind abordată doar la Opera Maghiară din Cluj (2013) într-o variantă maghiară a textului, dar apoi abandonată. Pentru frumusețea și strălucirea muzicii, dar și pentru paleta largă a sentimentelor exprimate, opera merită să fie readusă în atenția publicului de operă și al realizatorilor ei.
Sponsorii Societatii Muzicale, care sprijina punerea in scena a piesei I Masnadieri, un proiect unic pe piata culturala din Romania. Toate multumirile si admiratia pentru ajutorul, implicarea si contributia lor!
Experiența pe acest site va fi îmbunătățită dacă acceptați folosirea de cookie-uri. Mai multe informatii
The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.
