Haideti sa aflam, noi pacatosii, cum se manifesta mila. Afla in ce fel a aratat mila cel bogat (cf. Lc. 16, 5-7). Sa aratam, fratilor, unul altuia pasnic compasiune plina de filantropie, inainte ca cel viclean sa cuprinda sufletele noastre. Toate cate mi-au fost vestite prin Duhul Sfant trebuie sa le fac cunoscute. Chiar daca eu sunt fara minte si nu am pazit deloc pe cele cate le-am invatat, daca altul le cunoaste le va pazi. Din cauza voastra sau a mea, sa nu fie omorat cuvantul si sa nu ramana neroditor. Sa nu ascundem talantul Imparatiei (cf. Mt. 25, 25), evitand sa-l inmultim de dragul sau; adica al samantei care este plina de viata.
Nu fi atent la mine, ucenicule, daca deviez de la drum, si daca vezi ca pacatuiesc, nu veni in spatele meu. Vezi pe Dumnezeu si Scripturile; ele sa fie hrana ta. Dupa cum invata ele, asa ingrijeste-te sa pasesti; dupa poruncile lor. Ramai ferm, dupa cum ai fost invatat. Eu ravnesc invatatura, dar nu am ravnit stradania. Imi este frica, pentru ca pasesc continuu fara minte. Sunt plin de greseli. Desi ma cercetez pe mine insumi, nu-mi leg ranile mele. Nu ma ingrijesc sa curat slabiciunile care sunt in mine, ci le las sperantei.
Nu te intrista, ucenicule; pentru ca in acelasi timp plange si invatatorul tau. De ce, copilul meu, iti pare rau inutil? Si iarasi, de ce jelesti fara niciun castig? Vicleanul starneste continuu mintea ta, ca sa devii pentru el parte de mostenire. Caci Satana are grija cu viclenie sa intristeze pe multi ca sa ii prinda si sa ii arunce in gheena din cauza deznadejdii. Ti-au furat comoara, insa inca exista pentru tine drum deschis pentru „negustoria cea buna”. Inca este timp sa iti aduni iarasi comoara ta. Insa nu deznadajdui, ci dimpotriva, ingrijeste-te sa o aduni; si daca inca te raneste vreo sageata, ingrijeste-te numai sa nu cazi cu totul. Sa le suporti ca pe moarte, fara sa iti fie frica de rana. Arata-ti darzenia, cu toate ca esti ranit, ca sa fie impletita cununa ta cu tesatura luminoasa si slavita. Si daca inca te jefuieste vreun hot, nu te lenevi sa continui. In razboi este ceva obisnuit sa lovesti si sa fii lovit. Si daca inca gerul vatama ogorul tau, sapa-l adanc de doua si de trei ori, staruind neobosit. Ingrijeste-te sa arunci samanta. Inca se mai aduna norii si cerul mai ploua.
Hotul nu poate sa te arunce de pe drum. Nu te teme sa-ti ridici incarcatura. Paseste in toata viata ta pe drumul cel drept. In razboiul, care te-a ranit, in acesta straduieste-te sa obtii victoria. In locul unde ti-au furat comoara de mai inainte, in acesta poti iarasi sa mergi. Pentru ca, unde imparatul Ahaav a varsat sangele lui Navute, acolo cainii au lins sangele nelegiuitului Ahaav (cf. 3 Reg. 20, 19), dupa cum este scris. Acela a alungat pe Navute din via sa, dar si pe tine vrea sa te indeparteze de Hristos. Ahaav s-a asemanat de modelul lui Satana, si cu modelul nelegiuirii seamana Izabela. Amandoi ravnesc sangele tau, dupa cum nelegiuitul Ahaav ravnea sangele lui Navute. Si, dupa cum a ucis cu viclenie pe cel drept, asa a si fost rasplatit cu osandire de catre dreptul Dumnezeu. Acesta a dovedit ravna in a nimici cu viclenie pe cel drept, incat Dumnezeu sa se arate imediat ca aparatorul celui drept. Dar si acum lupta noastra este nevazuta, dupa cum spune Scriptura: „Lupta noastra nu impotriva oamenilor care au sange si carne, ci impotriva incepatoriilor, a duhurilor celor viclene” (Ef. 6, 12). Satana razboieste pe oameni in ascuns si cu viclenie; dar Hristos risipeste la vedere toate planurile sale dusmanoase, si ne da putere sa il biruim.
Lupta ta, frate, nu este intamplatoare, nici de luat in ras, ci dimpotriva, toti Ingerii si Domnul lor vad lupta ta, pe care o duci cu Vrajmasul. Asadar, cand te arati biruitor impotriva Vrajmasul, Dumnezeu si Ingerii te lauda, si cu bucurie Ingerii slavesc pe Dumnezeu, Care ti-a dat putere sa invingi pe cel Viclean. De aceea, si razboiul va creste mai mult, ca sa devii vrednic si sa fie slavit Dumnezeu, iar oamenii sa devina imitatorii tai. Asadar, dupa cum am spus, mai inainte, daca te raneste vreo sageata a Vrajmasului celui viclean, sa nu cazi deloc in deznadejde, ci dimpotriva, de fiecare data vei birui, sa nu ramai la infrangerea ta, ci imediat ridica-te si lupta impotriva Vrajmasului, pentru ca initiatorul luptei (Dumnezeu) este pregatit sa iti dea mana Lui, incat sa te ridice deasupra caderii tale. Prin urmare, cand tu ridici primul mana ta cerand ajutor, atunci si El iti ofera mana Sa, ca sa te ridice deasupra. Caci Vrajmasul cel mizerabil isi arata tot zelul sau, incat sa te duca la deznadejde, cand pacatuiesti.
Asadar, tu, frate, sa nu crezi in el, ci dimpotriva, si daca mai cazi si de sapte ori pe zi, ai grija sa te ridici si cu pocainta sa-L linistesti pe Dumnezeu. Asadar, cine, cand isi goleste portofelul sau, il arunca, sau ce negustor, pentru ca ii lipseste marfa, aduna tot ceea ce mai are si arunca in mare? Nu arunca armele tale, cele pe care ti le-a dat Hristos, si nu da inapoi in fata Vrajmasului, facand de rusine pe Stapanul tau. Iti voi da un exemplu clar si vizibil. Sportivul din lume, vreau sa spun cel din lumea desarta, chiar si daca este lovit puternic de catre adversarul sau, nu este deznadajduit incat sa paraseasca lupta, pentru ca daca se intampla acum sa fie invins, mai tarziu invinge acesta.
Nu amana, iubite, din zi in zi sa te intorci la Domnul, poate ca intr-o anumita clipa vine la tine brusc hotararea Judecatorului celui infricosator si te cheama sa te prezinti la El, ca sa inapoiezi la El marfa pe care ai vandut-o cu talantii tai (cf. Mt. 25, 19). Fii atent ca poate in loc de laude esti legat la maini si la picioare, si esti condamnat la intunericul cel mai din afara (cf. Mt. 22, 13). Pazeste-te, cat inca mai ai timp, sa cazi inaintea Judecatorului rugandu-L pe El, incat sa iti ierte toate pacatele tale, ca sa ne bucuram impreuna cu tine, frate, si sa fie slavit Dumnezeu. Caruia se cuvine cinste si slava in vecii vecilor. Amin.
(Traducere din greaca de Paul Daniel Catoi)
* Traducerea s-a facut după textul grec: Ὁσίου Ἐφραίμ τοῦ Σύρου, Ἔργα, Τόμος Δ’, Editura Το Περιβόλι της Παναγίας, 21995, pp. 303-307.
