Muzica eliberata de text. Melodia care se sustrage cuvintelor. Limbaj muzical pur. “Vocaliza” (din 1915) este o romanta nerostita, una dintre cele mai frumoase din lume. Cu foarte multe transcrieri pentru numeroase instrumente (poate cele mai multe – in secolul sau de viata), compozitia ofera interpretilor permisiunea/invitatia de a-si exprima desavarsit calitatile expresive, in special pe cele timbrale. Atingand cele mai profunde niveluri ale elegiei , romanta clasica rusa – reprezentata exceptional de Serghei Rahmaninov – se inrudeste – in mod paradoxal sau nu! – cu liedul german.
“Vocaliza” este ultimul cantec din “Caietul de romante pentru voce si pian” (Op. 34). Celelalte lucrari au fost compuse in 1912, pe textele unor autori rusi si dedicate unor personalitati precum soprana Felia Litvin, tenorul Leonid Sobinov, actrita Vera Komissarzhevskaya, compozitorul Ceaikovski. “Vocaliza” a fost scrisa (-cu acompaniament de pian-) pentru soprana Antonina Nezhdanova, care a inregistrat un succes fabulous in seara premierei sale, in Moscova – 1916 (intr-o versiune de al carei aranjament s-a ocupat compozitorul insusi; dirijor a fost S. Koussevitzky). Nikolai Struve, un indragostit de muzica simfonica l-a rugat pe Rahmaninov sa propuna si o versiune pentru orchestra. Intr-o scrisoare trimisa lui Morris Altschuler (fondator si dirijor al Russian Symphony Orchestra Society din New York), S. Rahmaninov spune ca “Vocaliza” ar putea fi cel mai bine interpretata “in the style of a Bach aria!!!”
*
“Intermezzo”: “Atunci am vazut Pendulul. Sfera, miscandu-se la extremitatea unui fir lung fixat de bolta corului, isi descria oscilatiile ample intr-o izocrona maiestate. Eu stiam – dar oricine ar fi putut sa-si dea seama de asta in vraja acelei molcome respirari – ca perioada era reglata de raportul dintre radacina patrata a lungimii firului si acel numar π, care, irational pentru mintile sublunare, prin divina intelepciune leaga obligatoriu circumferinta de diametrul tuturor cercurilor cu putinta – astfel ca timpul plutirii acestei sfere de la un pol la celalalt era efectul unei misterioase conspiratii intre cele mai intemporale dintre masuri, unitatea punctului de suspensie, dualitatea unei dimensiuni abstracte, natura ternara a lui π, tetragonul secret al radacinii, perfectiunea cercului.” (pagina 1 din romanul “Pendulul lui Foucault”, de Umberto Eco, trad. Stefania si Marin Mincu) In prima intalnire cu studentii sai, un anumit profesor de arte vizuale le aducea acest fragment literar, cerandu-le sa-l deseneze.
*
Genul muzical al “vocalizei” s-a nascut in secolul al optsprezelea, atunci cand solistii au inceput sa-si incalzeasca vocile in exercitii cu vocale, fara cuvinte. “Sonatina pentru voce si pian” (Louis Spohr), “Vocaliza – studiu” (Faure), “Vocaliza – studiu in forma de habanera” (Ravel) sunt alte cateva “Vocalize” celebre.
“Vocaliza” lui Rahmaninov este perfect infuzata cu melosul rusesc, a carui melancolie se insenineaza odata cu fiecare respiratie. Cu un ambitus foarte extins in acut, cantecul este destul de dificil pentru vocea unei soprane.
Saxofonistul Tommy Smith& BBC Scottish Symphony Orchestra, dirijata de Stephen Bell, 2012, la BBC Proms in Scotia: