Schumann (Robert Schumann)

Robert Schumann (Robert Alexander Schumann, cu numele intreg) a fost un compozitor german, un proeminent creator romantic si critic muzical de avangarda.

Schumann se daruie artei, muzicii, se daruie cunoasterii cu o reala vocatie umanista. El compune, da concerte, editeaza reviste muzicale, organizeaza reuniuni muzicale, este preocupat de dezvoltarea filozofiei si stiintelor, descopera si lanseaza talente.

La noua ani, ascultand Flautul fermecat si un recital al lui Ignaz Moscheles, si-a dorit sa devina virtuoz al pianului, iar la 12 ani se indreapta catre muzica, infiintand o orchestra de liceeni si scriind chiar un Psalm CL.

In 1829 se stabileste la Heidelberg, unde aduna primele lui succese pe scena, iar dupa o calatorie in Elvetia si Italia, revine la Leipzig, pentru a-si continua lectiile de pian cu Friedrich Wieck, a carui pedagogie precisa si riguroasa, ajungand pana la samavolnicie, ii inoculeaza tanarului artist romantic o oarecare rigoare.

In aprilie 1835 scrie pentru pianista Clara Wieck, unica si adevarata lui dragoste, sonatele op. 11, 14 si 22, toate debordand de pasiune.

Friedrich Wieck consimte la casatoria lor, cu dubla conditie ca Schumann sa aiba veniturile necesare si sa se indeparteze de Leipzig. Cum acesta era inca impotriva mariajului, Clara face apel la drepturile ei legale pentru a-si indupleca tatal si intr-un final casatoria a fost celebrata, la Schönefeld, in apropiere de Leipzig, la 12 septembrie 1840.

Schumann se dedica activitatii creatoare, scriind in comun cu Clara emotionantul lor Jurnal la doua voci.

In 1841 se naste primul lor copil, Marie, iar anul 1843 este marcat de nasterea Elisei.

In toamna anului 1844, pleaca din Leipzig, pentru a se stabili la Dresda, unde incearca sa recreeze o viata muzicala si incepe sa se imprieteneasca cu Jean-Paul Richter si Richard Wagner.

Marele muzician vrea sa se impuna prin intermediul operei. Scrie asadar Genoveva, lucrare a carei redactare este constant intarziata de multiplele griji familiale (o fiica si trei fii, dintre care unul va muri imediat, se vor naste la Dresda), se adauga noi tulburari psihice (fobii, halucinatii, probleme auditive), precum si socul suferit la moartea compozitorului si dirijorului german Felix Mendelssohn Bartholdy (4 noiembrie 1847).

In 1848 a compus lucrarea pentru pian Album pentru tineret, caruia ii adauga culegerea de maxime pe teme de pedagogie muzicala Precepte muzicale pentru casa si viata (3 mai 1850). Forta aforistica a expresiilor lui Schumann este unica in istoria muzicologiei si unii istorici au incercat chiar sa intocmeasca un volum de maxime folosind diverse asertiuni din publicistica schumanniana.

Anul 1849 va fi un an bogat in lieduri pentru voce solo, duete, coruri, lucrari pentru pian, mai ales opusurile 78 si 85, Recviemul pentru Mignon, mai multe Scene din Faust.

La 13 februarie 1854, delirul incepe sa-l hartuiasca. Parasindu-si brusc caminul, se arunca in Rin. Salvat de marinari, cinci zile mai tarziu va fi dus la azilul de la Endenich, unde, dupa suferinte atroce, va muri, la 29 iulie 1856, fiind inmormantat in cimitirul din Bonn.

Evenimente biografice:

• 8 iunie 1810 – s-a nascut la Zwickau, in Saxonia, Germania;
• 29 iulie 1856 – a murit la Endenich, in Bonn, Germania.

Citate din Robert Schumann:

Artistul trebuie sa traiasca in vartejul vietii, caci in camera se nasc rareori idei.

Arta va fi marea fuga in care diferite popoare alterneaza in cant.

A trimite lumina in intunecimea inimii oamenilor – aceasta este datoria artistului.

Muzica mea nu este un loc de manevra; meseria nu are nimic de-a face cu ea; dar mai mult decat s-ar putea imagina, ea m-a costat sufletul.

Uitarea de sine, abandonarea in bratele care te iubesc, e cea mai frumoasa poezie.

Nu este suficient ca o revista sa reflecte prezentul; criticul trebuie sa fie inaintea vremurilor lui inarmat si gata sa lupte pentru viitor.

Lauda nu le foloseste decat celor care stiu sa pretuiasca asa cum se cuvine critica.

Desi titanul Beethoven atinge cerul cu coroana sa inflorita, el isi intinde radacinile in pamantul care-i este atat de drag si aproape.

Consider ca Mendelssohn este primul muzician al zilelor noastre si imi scot palaria in fata lui ca maestru.

Ce inseamna aparitia unei reviste muzicale timp de un an, fata de un concert de Chopin?… Cel mai bun mijloc de a scrie despre muzica este tacerea!

Chopin este si ramane cel mai indraznet si mandru spirit poetic al vremii.

Cu cat muzica este mai specifica si cu cat prezinta publicului mai multe imagini individuale, cu atat va fi mai reprezentativa, vesnic vie si mereu noua pentru toate timpurile.

Ma afecteaza tot ce se intampla in lume – politica, literatura, oamenii -, ma gandesc la toate in felul meu si apoi ma straduiesc sa-mi exprim sentimentele prin intermediul muzicii. Compozitiile mele par uneori greu de inteles, pentru ca sunt legate de interese indepartate; alteori sunt neortodoxe, pentru ca tot ce se intampla ma impresioneaza si ma obliga sa ma exprim in muzica.

Se sustine ca o muzica nu are nevoie de asemenea indicatii. Dar ea nu-si pierde deloc demnitatea din cauza lor, un titlu fiind pentru compozitor mijlocul cel mai sigur de a preveni evidenta deformare a caracterului lucrarii. Doar este folosit de poeti, si ei nu incearca sa puna sensul intregii poezii in titlul? Atunci de ce muzicienii n-ar face acelasi lucru?

Nu dispretui viata pentru ca e marunta; fa-o mai buna si atunci iti va deveni scumpa. (Jurnal)

Sunt uneori plin numai de muzica si plin pana la refuz de nimic altceva decat de sunete. (scrisoare catre Friedrich Wieck)

Cand compun nu ma mai gandesc la forma, compun pur si simplu. (scrisoare, 1838)

Ma intereseaza tot ce se petrece in lume, politica, literatura, oameni; despre toate gandesc in felul meu si aceste ganduri isi croiesc drum prin muzica. (scrisoare, aprilie 1838)

Nu-mi plac oamenii care nu stiu sa-si acorde viata cu opera. Legile moralei sunt si cele ale artei. („Precepte muzicale pentru casa si viata”, 3 mai 1850)

Nimeni nu cunoaste mai bine ca artistul suferintele si bucuriile. („Precepte muzicale pentru casa si viata”, 3 mai 1850)

Canta totdeauna ca si cand te-ar asculta un maestru. („Precepte muzicale pentru casa si viata”, 3 mai 1850)

Menirea artistului este aceea de a aduce lumina in inimi. („Precepte muzicale pentru casa si viata”, 3 mai 1850)

Fiecare arta isi are viata ei. Si orice instruire muzicala facuta in pripa, fara sa-si aiba evolutia ei educativa se resimte mai devreme sau mai tarziu. („Precepte muzicale pentru casa si viata”, 3 mai 1850)

Cauta sa ajungi cu timpul sa cunosti cele mai importante opere ale marilor maestri. („Precepte muzicale pentru casa si viata”, 3 mai 1850)

Fara entuziasm nu se obtine nimic in arta. Nazuieste cat mai departe! („Precepte muzicale pentru casa si viata”, 3 mai 1850)

Ideea poate fi inteleasa doar atunci cand este exprimata intr-o forma cat mai bine construita. („Precepte muzicale pentru casa si viata”, 3 mai 1850)

Talentul este munca, geniul e creatie. („Precepte muzicale pentru casa si viata”, 3 mai 1850)

Nicio arta nu cere o stradanie si o munca atat de perseverenta ca muzica. („Precepte muzicale pentru casa si viata”, 3 mai 1850)

Acela care vrea sa devina un maestru nu poate invata decat de la maestri. („Precepte muzicale pentru casa si viata”, 3 mai 1850)

Citeste si studiaza de timpuriu vechile chei, altfel multe din comorile trecutului iti raman necunoscute. („Precepte muzicale pentru casa si viata”, 3 mai 1850)

Cu silinta si perseverenta vei ajunge intotdeauna mai departe. („Precepte muzicale pentru casa si viata”, 3 mai 1850)

Nu pierde niciodata prilejul de a canta la orga. Niciun instrument nu este mai sensibil la impuritatea si inexactitatea sunetului. („Precepte muzicale pentru casa si viata”, 3 mai 1850)

In fiecare opera muzicala trebuie sa gasim ceva din farmecul primaverii. („Precepte muzicale pentru casa si viata”, 3 mai 1850)

Daca toti ar vrea sa cante la vioara intai, nu s-ar mai putea forma o orchestra. Stimeaza deci, pretuieste pe fiecare muzicant in parte. („Precepte muzicale pentru casa si viata”, 3 mai 1850)

Viata, ca si arta si stiinta, cere sa privesti cu atentie in jurul tau. („Precepte muzicale pentru casa si viata”, 3 mai 1850)

Cuvantul „a canta” este foarte frumos intrucat a canta dintr-un instrument inseamna a te confunda cu el. Cine nu canta cu instrumentul nu stie sa cante. („Precepte muzicale pentru casa si viata”, 3 mai 1850)

Nimic nu este mai important decat formarea auzului. Da-ti silinta sa deosebesti cat mai curand tonalitatea si sunetul. („Precepte muzicale pentru casa si viata”, 3 mai 1850)

Trebuie sa cream atat cat e lumina. („Precepte muzicale pentru casa si viata”, 3 mai 1850)

Trebuie sa ajungi atat de departe incat sa poti intelege muzica asternuta pe hartie. („Precepte muzicale pentru casa si viata”, 3 mai 1850)

Odihneste-te de preocuparile tale muzicale facand lecturi poetice si plimbari in mijlocul naturii. („Precepte muzicale pentru casa si viata”, 3 mai 1850)

Pretuieste vechiul, dar priveste si noul cu incredere. Nu avea prejudecati fata de nume ce nu-ti sunt tie cunoscute. („Precepte muzicale pentru casa si viata”, 3 mai 1850)

Straduieste-te sa canti bine si frumos piese usoare; este mult mai folositor decat sa interpretezi mediocru piese grele. („Precepte muzicale pentru casa si viata”, 3 mai 1850)

Au fost inventate asa zise „claviaturi mute”; incearca-le un timp pentru a te convinge ca nu folosesc la nimic. De la un mut nu poti invata niciodata sa vorbesti. („Precepte muzicale pentru casa si viata”, 3 mai 1850)

Asculta cu atentie tot felul de cantece populare; ele sunt un izvor de frumusete melodica si reprezinta caracterul pe care il au cantecele altor popoare. („Precepte muzicale pentru casa si viata”, 3 mai 1850)

Studiul istoriei muzicii, sprijinit pe ascultarea capodoperelor din diferite epoci, te va vindeca cel mai repede de infumurare si vanitate. („Precepte muzicale pentru casa si viata”, 3 mai 1850)

Pentru a compune in forme libere, trebuie sa stapanesti mai intai formele consacrate, valabile pentru toate timpurile. (1853)

Citate despre Robert Schumann:

Muzica lui Schumann ne dezvaluie o lume intreaga de noi forme muzicale, atingand coarde pe care nu le-au atins inca marii sai predecesori. Gasim in ea ecoul acelor procese spirituale misterioase ale vietii noastre sufletesti, a acelor indoieli, dezolari si avanturi spre ideal, care zbuciuma inima omului contemporan. (Piotr Ilici Ceaikovski)

Mi se pare ca futilitatea simfoniei a fost demonstrata inca de pe vremea lui Beethoven. Schumann si Mendelssohn nu au facut altceva decat sa repete respectuosi aceleasi forme cu mai putina vigoare. (Claude Debussy)

Dumnezeule, cat de usor te puteai indoi de natura umana gandindu-te ca intre anumite pasagii melodice din Schumann sau Brahms si un lupanar pot sa existe tainice si tenebroase legaturi subterane. (Ernesto Sabato, „Tunelul”, 1948)