Giacomo Puccini (Giacomo Antonio Domenico Michele Secondo Maria Puccini, cu numele intreg) a fost un compozitor italian de muzica de opera.
Provenind dintr-o veche familie de muzicieni de biserica, si-a facut primele studii la seminar, apoi, in 1874, a intrat la Institutul muzical din Lucca si aici a scris Preludiul simfonic (1876) si diferite lucrari religioase, reunite mai tarziu intr-o misa (1880).
In 1880, Puccini s-a hotarat sa se inscrie la Conservatorul din Milano si a reusit cu stralucire la examenul de admitere. Beneficiind de o bursa exceptionala din partea reginei, a studiat aici cu Antonio Bazzini si Amilcare Ponchielli, iar diploma si-a obtinut-o in 1883 cu Capriciu simfonic, compunand atat melodii, cat si un cvartet de coarde.
La 31 mai 1884, a avut loc premiera primei lui opere, Le Villi, la Teatrul „Dal Verme” din Milano, opera cu care a avut succes atat in fata publicului, cat si in fata criticilor.
Puccini ducea o viata sentimentala dificila, traind cu sotia unuia dintre prietenii lui, Elvira Bonturi, cu care se va casatori in 1904.
In 1893, la Torino, s-a reprezentat Manon Lescaut, cu opt zile inainte de premiera cu Falstaff de Giuseppe Verdi, la Milano. A fost un triumf, iar lucrarea a fost montata in acelasi an in intreaga Italie, in America de Sud, in Rusia, in Spania si in Germania. In 1894, a fost montata la Lisabona, Budapesta, Londra, Praga, Montevideo si Philadelphia, in scurt timp la Mexico, Varsovia, New York, Atena etc., iar in 1906, la Nisa si la Bordeaux, in Franta.
Puccini se stabileste la Torre de Lago, langa Lucca si aici scrie Boema, a carei premiera a avut loc la Torino, in 1896, sub bagheta lui Arturo Toscanini. Apoi scrie Tosca, a carei premiera a avut loc la Roma, in 1900, iar lucrarea a fost montata in intreaga lume, triumfand in fata celui mai traditional public, in pofida limbajului ei extrem de indraznet.
Dupa ce tratase cinci subiecte de inspiratie franceza, Puccini scrie Madama Butterfly, opera a carei finalizare a fost intarziata de gravul lui accident de automobil din 1903, dar care a triumfat la Brescia, in 1904.
Puccini traverseaza o criza personala foarte grava, de vreme ce Elvira Puccini este considerata responsabila de sinuciderea unei tinere slujitoare, pe care o acuzase pe nedrept ca era amanta sotului ei.
In 1921, ilustrul compozitor se muta in orasul Viareggio, unde incepe sa lucreze la compunerea operei Turandot. Lucrarea va ramane insa neterminata de autorul ei, care, victima a unui cancer al laringelui, moare intr-o clinica din Bruxelles, la 29 noiembrie 1924, dupa o operatie nereusita. Opera a fost terminata de Franco Alfano dupa schitele ramase de la Puccini, si prezentata la Scala din Milano, la 25 aprilie 1926.
Evenimente biografice:
- 22 decembrie 1858 – s-a nascut la Lucca, in Toscana, Italia;
- 31 mai 1884 – a avut premiera opera-balet „Le Villi” („The Willis or The Fairies”), pe un libret de Ferdinando Fontana (bazat pe nuvela „Les Willis” de Jean-Baptiste Alphonse Karr), la Milano, in Italia;
- 1 februarie 1893 – a avut premiera opera „Manon Lescaut”, pe un libret de Luigi Illica, Giuseppe Giacosa, Marco Praga si Ruggiero Leoncavallo (dupa romanul „Manon Lescaut” de Antoine François Prévost), la Torino, in Italia;
- 1 februarie 1896 – a avut premiera opera „Boema” („La bohème”), pe un libret de Luigi Illica si Giuseppe Giacosa (dupa romanul „Scènes de la vie de bohème” de Henri Murger), la Torino, in Italia;
- 14 ianuarie 1900 – a avut premiera opera „Tosca”, pe un libret de Luigi Illica si Giuseppe Giacosa (dupa drama „La Tosca” de Victorien Sardou), la Roma, in Italia;
- 28 mai 1904 – a avut premiera opera „Madama Butterfly”, pe un libret de Luigi Illica si Giuseppe Giacosa (bazat pe o povestire de John Luther Long si o piesa de David Belasco), la Brescia, in Italia;
- 10 decembrie 1910 – a avut premiera opera „La fanciulla del West”, pe un libret de Guelfo Civinini si Carlo Zangarini (bazat pe piesa de teatru „The Girl of the Golden West” de David Belasco), la New-York, in Statele Unite ale Americii;
- 14 decembrie 1918 – a avut premiera opera comica „Gianni Schicchi”, pe un libret de G. Forzano, la New-York, in Statele Unite ale Americii;
- 29 noiembrie 1924 – a murit la Bruxelles, in Belgia;
- 25 aprilie 1926 – a avut premiera opera „Turandot”, pe un libret de Giuseppe Adami si Renato Simoni (dupa o piesa de Friedrich Schiller, bazata pe un basmul persan „1001 de zile”, inclus in colectia lui Carlo Gozzi), la Milano, in Italia.
Citate din Giacomo Puccini:
Arta este un fel de boala.
Muzica a fost scrisa mai intai de Dumnezeu si apoi de mine.
Cel care a trait pentru dragoste, a murit pentru dragoste.
Calcul rece, pete de culoare aleatorii, constructie matematica exacta (prezentata in mod clar sau ascuns), care acum este tacut si dintr-o data devine strident; aceasta este muzica.
Dumnezeu cel Atotputernic m-a atins cu degetul cel mic si mi-a spus: „Sa scrii pentru teatru – baga de seama, numai pentru teatru”. Iar eu i-am ascultat porunca.
Inspiratia este o desteptare, o impulsionare a tuturor aptitudinilor omului, si este manifestata in toate realizarile artistice de valoare.
Publicul si-a pierdut gustul pentru opera. Apreciaza sau accepta o muzica golita de orice sens. Nu se mai apeleaza la melodie – sau daca aceasta exista, este vulgara. Oamenii cred ca elemetul simfonic trebuie sa guverneze, eu insa sustin ca acesta este sfarsitul operei.
Nu sunt facut pentru actiuni eroice. Iubesc fiintele care au o inima ca si a noastra, care sunt facute din sperante si iluzii, care au tresariri de bucurie si orele lor de melancolie, care plang fara sa urle si sufera cu o amaraciune interiorizata.
Nu incerc sa ma compar cu Verdi, deoarece as fi de-a dreptul ridicol, dar el a facut intotdeauna ce l-a taiat capul si cu toate acestea a cucerit putintica glorie, nu-i asa? Pana azi, multumesc lui Dumnezeu, am avut si eu partea mea de succese, fara a recurge la mijloace cu care nu am nimic de-a face. Ma gasesc aici numai si numai pentru ca muzica mea sa fie executata asa cum e scrisa! (scrisoare adresata editorului sau)
Citate despre Giacomo Puccini:
Puccini urmeaza ideile moderne, ceea ce este de inteles, dar, in acelasi timp ramane credincios melodiei care nu este nici veche nici moderna. Oricum, se pare ca in lucrarea lui („Le Villi”) predomina elementele simfonice. Nu este nimic rau in asta. Doar ca este nevoie de multa precautie. Opera este opera si genul simfonic este gen simfonic si nu cred ca trebuie sa introduci o pagina simfonica intr-o partitura de opera decat daca urmaresti placerea unui dans. (Giuseppe Verdi, scrisoare adresata lui Giulio Ricordi, 10 iunie 1884)
S-a spus despre Puccini ca a fost un extrem de sensibil si profund cunoscator al personalitatii feminine, situata adesea in centrul operelor sale. De la pasiune si vulnerabilitate (Manon Lescaut), la ardoare si violenta sentimentala (Tosca), de la sublimul sacrificiului din iubire (Cio-Cio-San), la insolenta unei aventuriere (Minnie), de la destinul sentimentului inabusit (Giorgetta) la acceptarea neconditionata a destinului (Sora Angelica), la variantele feminitatii pe scara varstelor (in opera „Gianni Schicchi”) pana la spectaculara opozitie intre iubire si cruzime (Turandot). Intr-adevar, asemenea portrete ale feminitatii si-au gasit locul in viata interpretelor si a publicului, cu egale sanse de perpetua rememorare. (Grigore Constantinescu)
