Giuseppe Verdi a fost un compozitor italian, considerat cel mai mare creator de opera din lume. In cea mai mare parte a perioadei sale de creatie, Verdi a fost singurul compozitor italian universal recunoscut. Nici in timpul cand Verdi era in viata, nici dupa moartea lui, n-a aparut in Italia un compozitor care sa-l fi egalat in importanta si forta vigurosului sau talent. Marele geniu national al lui Verdi a creat capodopere nepieritoare in domeniul operei clasice.
Drumul lui Verdi, care nu s-a linistit niciodata in cautarile sale de artist, cuprinde aproape trei sferturi dintr-un secol, fiind drumul unei continue perfectionari. Ionovator indraznet, genialul compozitor a nazuit spre crearea unei drame muzicale autentice. Cautarile lui au mers intotdeauna mana in mana cu lupta pentru realism, pentru un continut bogat in idei; inovatiile lui se sprijineau mereu in mod ferm pe traditiile operei clasice italiene si pe muzica populara.
Verdi a realizat un limbaj muzical cu adevarat democratic, a exprimat in arta sa ideile progresiste de care era insufletit. Creatia lui Veridi – una din comorile poporului italian – este scumpa intregii omeniri progresiste.
Verdi a fost un mare artist realist, a carui arta, alimentata de inaltatoarele idei ale timpului isi pastreaza insemnatatea si pentru viitor.
Evenimente biografice:
- 10 octombrie 1813 – s-a nascut la Le Roncole, in Parma, Italia;
- 17 noiembrie 1839 – a avut premiera opera “Oberto, Conte di San Bonifacio”, pe un libret de Antonio Piazza și Temistocle Solera, la Milano, in Italia;
- 5 septembrie 1840 – a avut premiera opera comica „O zi de domnie” („Un giorno di regno”), pe un libret de Felice Romani, la Milano, in Italia;
- 9 martie 1842 – a avut premiera opera „Nabucco”, pe un libret de Temistocle Solera, la Milano, in Italia;
- 11 februarie 1843 – a avut premiera opera „Lombarzii la prima cruciada” („I Lombardi alla prima crociata”), pe un libret de Temistocle Solera (bazat pe poemul omonim al poetului milanez Tommaso Grossi), la Milano, in Italia;
- 9 martie 1844 – a avut premiera opera „Ernani”, pe un libret de Francesco Maria Piave, la Veneția, in Italia;
- 3 noiembrie 1844 – a avut premiera opera „Cei doi Foscari” („I due Foscari”), pe un libret de Francesco Maria Piave (bazat pe piesa „The Two Foscari” a Lordului Byron), la Roma, in Italia;
- 17 martie 1846 – a avut premiera opera „Attila” (tragedie lirica), pe un libret de Temistocle Solera și Francesco Maria Piave (bazat pe drama „Attila”, König der Hunnen de Zacharias Werner), la Veneția, in Italia;
- 14 martie 1847 – a avut premiera opara „Macbeth”, pe un libret de Francesco Maria Piave și Andrea Maffei (bazat pe drama “Macbeth” de William Shakespeare), la Florența, in Italia;
- 11 martie 1851 – a avut premiera opera „Rigoletto”, pe un libret de Francesco Maria Piave (dupa piesa „Regele petrece” de Victor Hugo), la Venetia, in Italia;
- 19 ianuarie 1853 – a avut premiera opera „Trubadurul” („Il trovatore”), pe un libret de Salvatore Cammarano (dupa tragedia „El trovator” de Antonio Garcia Gutiérrez), la Roma, in Italia;
- 6 martie 1853 – a avut premiera opera „Traviata” („La traviata”), pe un libret de Francesco Maria Piave (bazat pe romanul „Dama cu camelii” de Alexandre Dumas fiul), la Venetia, in Italia;
- 12 martie 1857 – a avut premiera opera „Simon Boccanegra”, pe un libret de Francesco Maria Piave (bazat pe piesa de teatru „Simón Boccanegra“ de Antonio Garcia Gutiérrez), la Veneția, in Italia;
- 17 februarie 1859 – a avut premiera opera „Bal mascat” („Un ballo in maschera”), pe un libret de Antonio Somma, la Roma, in Italia;
- 10 noiembrie 1862 – a avut premiera opera „Forța destinului” („La forza del destino”), pe un libret de Francesco Maria Piave, la Sankt Petersburg, in Rusia;
- 11 martie 1867 – a avut premiera opera „Don Carlos”, pe un libret de Josephe Méry și Camille du Locle (bazat pe piesa omonima de Friedrich von Schiller), la Paris, in Franta;
- 24 decembrie 1871 – a avut premiera opera „Aida”, pe un libret de Antonio Ghislanzoni, la Cairo, Egipt;
- 5 februarie 1887 – a avut premiera opera „Otello”, pe un libret de Arrigo Boito (dupa piesa „Othello” de William Shakespeare), la Milano, Italia;
- 9 februarie 1893 – a avut premiera opera buffa „Falstaff”, pe un libret de Arrigo Boito (dupa piesele “Henry IV” și „Nevestele vesele din Windsor” de William Shakespeare), la Milano, in Italia;
- 27 ianuarie 1901 – a murit la Milano, in Italia.
Citate din Giuseppe Verdi:
Pentru mine, muzica e atunci cand imi pun inima pe note.
S-ar putea sa-mi lipseasca fortele pentru a ajunge unde vreau, dar stiu ceea ce vreau.
Noi, descendentii lui Palestrina, comitem o crima muzicala atunci cand il imitam pe Wagner. Scriem o muzica inutila, chiar daunatoare. Nu putem compune ca germanii sau cel putin nu trebuie sa ne propunem, caci contravine felului nostru de a fi.
Ador arta… cand sunt singur cu notele mele muzicale, inima imi tresare si ochii imi lacrimeaza si emotiile si bucuriile pe care le traiesc sunt prea mult de indurat.
Cred, daca nu ma insel, ca ceea ce am facut, am facut bine, dar am facut mereu dupa cum imi dicteaza sufletul.
In teatru exista momente cand atat poetul, cat si compozitorul, trebuie sa aiba suficient tact pentru a sti sa scrie altceva decat versuri si muzica.
Sa admiri frumuseti e un lucru bun, dar sa inventezi frumuseti e un lucru mult mai bun.
Azi-noapte, „La Traviata” a fost un esec. Este vina mea sau a solistilor? Timpul va hotari. (scrisoare adresata prietenului sau Muzio, la 6 martie 1853)
Sa ne intoarcem la trecut; cu siguranta va fi un castig. (scrisoare adresata lui Francesco Florimo, in 1871, traducere de Dan Costinas)
Puccini urmeaza ideile moderne, ceea ce este de inteles, dar, in acelasi timp ramane credincios melodiei care nu este nici veche nici moderna. Oricum, se pare ca in lucrarea lui („Le Villi”) predomina elementele simfonice. Nu este nimic rau in asta. Doar ca este nevoie de multa precautie. Opera este opera si genul simfonic este gen simfonic si nu cred ca trebuie sa introduci o pagina simfonica intr-o partitura de opera decat daca urmaresti placerea unui dans. (scrisoare adresata lui Giulio Ricordi, la 10 iunie 1884)
Fiecare opera este insotita actualmente de o intreaga armata… ce construieste un mizerabil ambient de barfa, care nu adauga nimic la meritul unei opere, ci doar ascunde valoarea sa reala. Acest lucru este profund deplorabil! (Mari compozitori, volumul 2)
Dintre toti compozitorii trecuti si prezenti, eu sunt cel mai invatat. Cred cu toata taria cele afirmate, dar prin invatatura nu ma refer la cunostinte in ale muzicii. (Mari compozitori, volumul 2)
Cariera mea artistica a inceput, de fapt, cu aceasta opera: Nabucco! (Giuseppe Verdi. Viata si opera, 1960)
Suntem bieti tigani, mascarici, spuneti-ne cum vreti. Suntem nevoiti sa ne vindem pe aur munca, ideile si visurile; pentru trei lire, publicul cumpara dreptul de a ne fluiera sau de a ne aplauda. (scrisoare, 4 februarie 1859)
Citate despre Giuseppe Verdi:
„Otello” este o capodopera. Cazi in genunchi, Mama, si spune „Viva, Verdi!”. (Arturo Toscanini, dupa ce a vazut premiera operei “Otello”, in 1887, la Teatro alla Scala din Milano)
Verdi… are explozii de pasiuni minunate. Pasiunea sa este brutala, este adevarata, si este mai bine sa fii pasionat astfel decat sa nu fii pasionat deloc. Muzica sa ne exaspereaza uneori, dar nu ne plictiseste niciodata. (Georges Bizet)
Verdi n-avea decat trei pasiuni. Ele atinsera insa o forta imensa: dragostea pentru arta, sentimentul national si prietenia. (Leon Escudier, Mes souvenirs, 1863)
Milano l-a creat pe Verdi, compozitorul de teatru, pe Verdi, compozitorul-publicist, publicistul politic din primele lui opere. (Boris Asafiev, „Verdi”, Schita de monografie)
„Rigoletto” este pentru mine una dintre cele mai importante opere, alaturi de „Otello” si „Traviata”. Sunt cele trei mari capodopere ale lui Verdi. Ceea ce gasesc fascinant la „Rigoletto”, spre deosebire de „Otello” sau „Traviata”, care sunt amandoua tragice, dar au un final luminos, cathartic, in aceasta opera nu exista catharsis. Este o lume sumbra, amara si imorala, unde nu exista castigatori. Toti pierd, intr-un anume mod, pierd, cu exceptia ducelui. Este rar in poveste, ca personajul negativ, sa scape pedepsei. Dar in „Rigoletto”, el supravietuieste. Este cu adevarat fascinant. Acesta a fost unul dintre aspectele care m-a determinat cum sa abordez opera, unde s-o situez. (Stephen Barlow, la Radio Romania Muzical, interviu despre noua productie cu „Rigoletto” de la Opera Nationala Bucuresti din 20 februarie 2014)
Nu incerc sa ma compar cu Verdi, deoarece as fi de-a dreptul ridicol, dar el a facut intotdeauna ce l-a taiat capul si cu toate acestea a cucerit putintica glorie, nu-i
asa? Pana azi, multumesc lui Dumnezeu, am avut si eu partea mea de succese, fara a recurge la mijloace cu care nu am nimic de-a face. (Giacomo Puccini, scrisoare adresata editorului sau)
Etimologia cuvantului destin ma face sa cred in acea viata supranaturala care hotaraste tot ce se petrece cu individul pe aceasta planeta. Sunt afectat de aceasta forta a destinului dar nicio clipa mistic… Insasi muzica lui Verdi sugereaza cu inflexiunile sale Forta Destinului. (Nicolae Herlea, la Radio Romania Cultural, in emisiunea “Amintiri dintr-o viata de artist”)
