„… Chopin tusea intr-un fel ingrijorator si se temea de scandalul unei legaturi in vazul tuturor, care ar fi ingrozit pioasa lui familie. Cat despre George, ea lucra peste tot cu aceeasi regularitate si simtea nevoia, ca intotdeauna, sa duca o viata conjugala cu noul ei amant. (…) Prietenii ei spanioli, omul de stat Mendizabal, jumatate geniu, jumatate aventurier, si consulul Marliani ii laudara foarte mult Majorca. S-a stabilit ca George sa plece impreuna cu cei doi copii, facand popasuri dese, prin Lyon, Perpignan si Barcelona, iar Chopin sa-i ajunga din urma si sa se imbarce impreuna spre Baleare. La Perpignan, conform planului, Chopin aparu, ‘proaspat ca un trandafir si roz ca un nap’. Sosira la Palma de Majorca in noiembrie 1838…(…) In timpul sederii la Majorca, Chopin compuse ‘Balade’, Preludii’ – despre unul aparte George Sand avea sa povesteasca in 1841 asa: – asteptandu-ne, vazuse toate astea intr-un vis si, nemaidistingand visul de realitate, se calmase si parca atipise cantand la pian, convins ca el insusi e mort. Se vedea inecat intr-un lac; picaturi de apa grele si inghetate ii cadeau ritmic pe piept; geniul lui era plin de misterioase armonii ale naturii, traduse prin echivalente sublime in gandirea sa muzicala, si nu printr-o repetare servila a sunetelor exterioare. Compozitia lui din seara aceea era cu adevarat plina de picaturile de ploaie care rasunau pe tiglele sonore ale manastirii, dar ele se tradusesera – in imaginatia si in melodia lui – prin lacrimi care cadeau din cer pe inima sa.” (Andre Maurois, “Lelia sau Viata lui George Sand”, Editura Muzicala, 1977, trad. Iosif Katz, pp. 264-268)
Compozitorul polonez Frederic Chopin a scris mai multe preludii pentru piano solo. Din colectia faimoaselor 24 de preludii (Op. 28), scrise in 24 de chei muzicale, face parte si aceasta piesa – nr. 15 – ‘Picaturi de ploaie’. Camille Pleyel i-a oferit 2000 de franci pentru acest set de scurte compozitii pentru pian (1835 – 1839). Cantecul nu ii este dedicat lui George Sand (iubita sa ceva mai in varsta decat el si care il alinta ca pe un copil ‘Fryk-Fryk’/’Chip-Chip’), toate preludiile fiind scrise pentru pianistul german Joseph Christoph Kessler.
Numele cantecului nu ii apartine lui Chopin (lui ii displaceau titlurile descriptive…). Preludiile incluse in Opusul 28 sunt piese de sine statatoare, chiar daca – in mod uzual – un preludiu muzical are un rol introductiv in cadrul unei compozitii ample. Partitura Preludiului nr. 15 este foarte detaliata, fiind una dintre scrierile in care “asteptarile” compozitorului sunt explicit ‘notate’.
