Beethoven (Ludwig van Beethoven)

Ludwig van Beethoven a fost un compozitor german, considerat unul din cei mai mari compozitori din istoria muzicii. Este unul dintre primii mari oameni de arta ai secolului al XIX-lea, primul dintre romantici, care prin opera sa duce la o benefica imboldire a domeniului culturii printr-o mai larga si receptiva deschidere fata de viata.

In anul 1778, la sapte ani si jumatate, Beethoven a sustinut prima reprezentatie publica ca pianist. La 11 ani, a beneficiat de lectii de pian organizate sistematic, pentru a deveni un mare virtuoz si un exceptional compozitor. In anul 1784, a fost angajat ca organist secund in orchestra Curtii de la Bonn. El si-a castigat renumele de pianist de o verva inepuizabila, admirat mai ales pentru splendidele sale improvizatii, fiind cunoscut ca pianistul cu degete de o dexteritate demonica.

La 25 de ani, era renumit pentru maiestria sa ca pianist. La aceasta varsta incep si marile suferinte ale lui Beethoven. Acum se fac simtite primele semne ale surzeniei. La 30 de ani, el a fost recunoscut drept maestrul muzical al Vienei.

Intre 1795 si 1802, intre 25 si 32 de ani, Beethoven a publicat 19 sonate, 13 cicluri de variatiuni si 3 concerte pentru pian, 2 simfonii, 43 de dansuri pentru diferite ansambluri, 6 cvartete, 5 triouri, 5 sonate pentru vioara si pian si un balet.

Odata cu sfarsitul inevitabil al carierei sale ca pianist virtuoz, Beethoven s-a dedicat compozitiei, care ii oferea un trai mai placut decat ca interpret de pian.

In anul 1818, la 48 de ani, marele muzician devine complet surd. El reusea sa comunice cu interlocutorii numai prin scris, folosind „caietele de conversatii”. A suferit cumplit din pricina crudului sau destin.

Ascultand cvartetele beethoveniene, ne amintim cuvintele pe care i le spusese Haydn la o prima intalnire: „Ei bine, daca vrei, iti spun ca, dupa parerea mea, se va gasi intotdeauna in operele dumitale ceva, n-as spune bizar, ci neasteptat, neobisnuit; fireste, pretutindeni, lucruri frumoase, chiar admirabile, dar ici si colo, cate ceva straniu, intunecat, pentru ca dumneata insuti esti cam sumbru… si straniu, iar stilul muzicianului este intotdeauna omul.” Din intunecimile acestea vor iesi lumini orbitoare, lumini ce vor directiona momentele fundamentale ale intregii gandiri muzicale postbeethoveniene.

Ultimii ani din viata lui Beethoven au fost intunecati de boli severe. La moartea ilustrului compozitor, aproape 30 de mii de oameni au plans si o multime de privitori curiosi au fost prezenti la procesiunea funerara din 29 martie 1827.

Evenimente biografice:

• 16 decembrie 1770 – s-a nascut la Bonn, in Germania;
• 7 aprilie 1805 – a avut premiera „Simfonia No. 3 sau Simfonia Eroica” („Symphony No. 3 in E-flat major, Opus 55”), la Viena, in Austria;
• 20 noiembrie 1805 – a avut premiera opera „Fidelio”, la Viena, in Austria;
• 27 aprilie 1810 – a finalizat lucrul la lucrarea muzicala „Für Elise„, in La minor, WoO 59;
• 28 noiembrie 1811 – a avut premiera lucrarea muzicala „Concertul pentru pian No. 5 sau Concertul Imparatului” („Piano Concerto No. 5 in E-flat major, Opus 73„), la Leipzig, in Germania;
• 7 mai 1824 – a avut premiera lucrarea muzicala ” Simfonia a IX-a in re minor, op. 125 sau Oda bucuriei” („Die 9. Sinfonie in d-Moll op. 125„), la Viena, in Austria;
• 26 martie 1827 – a murit la Viena, in Austria.

Citate din Ludwig van Beethoven:

Arta are puterea de a uni omenirea, cu atat mai mult pe adevaratii artisti. (Caiete de conversatie)

A zugravi este avantajul picturii. In privinta asta poezia se poate socoti si ea norocoasa in comparatie cu muzica. Domeniul ei nu este atat de limitat ca al meu, in schimb al meu patrunde mai adanc in alte zone. Si nu este chiar atat de usor sa ajungi pe meleagurile imparatiei mele. (Caiete de conversatie)

Muzica trebuie sa fie scanteia ce aprinde focul in spiritul omenesc. (Caiete de conversatie)

Nu exista regula pe care sa nu o poti incalca atunci cand e vorba de mai frumos. (Caiete de conversatie)

Arta ne cere sa nu ramanem pe loc. (conversatie cu Carl Stolz, 1825)

Muzica este vinul care inspira catre noi procese de creatie, iar eu sunt zeul Bacchus care faureste acest minunat vin pentru omenire si o imbata spiritual.

A canta o nota gresit este un lucru banal, dar a canta fara pasiune este de neiertat.

Muzica este o revelatie mai inalta decat toata intelepciunea si filosofia.

Ma simt fericit ori de cate ori reusesc sa ma ridic deasupra unui obstacol.

Povatuiti copiii spre virtute; ea singura, si nu banii, ii poate face fericiti. Va spun din experienta.

Nu exista o misiune mai grea decat sa te apropii de indumnezeire mai mult decat alti oameni si sa raspandesti razele divine in mijlocul umanitatii.

Ah, Rossini. Deci tu esti compozitorul Barbierului din Sevilla. Te felicit. Va fi jucat atat timp cat va exista opera italiana. Nu incerca niciodata sa scrii altceva, doar opera buffa. (corespondenta cu Gioacchino Rossini, 1822)

Un arbore mi-e mai drag decat un om, in padure ma simt fericit – fericit in padure unde fiecare copac graieste prin tine. Doamne ce minunatie! In paduri, pe dealuri e liniste, liniste spre a te slavi!

Am in inima atatea lucruri… sunt clipe cand simt ca vorbele nu spun nimic.

Cu deputatii nu e de glumit, ei sunt forta spirituala a poporului.

Biet om, cel care nu stie sa moara! N-aveam decat cincisprezece ani si stiam lucrul asta.

Libertatea si progresul constituie nu numai telul artei, dar si al intregii vieti. Daca noi, cei de azi, nu avem fermitatea stramosilor nostri, cel putin rafinamentul civilizatiei a largit limitele in multe privinte.

Trebuie sa jertfesti, trebuie necontenit sa jertfesti artei tale toate nimicurile vietii! O, Dumnezeule, mai presus de orice! Nu exista nimic mai frumos decat sa te apropii de dumnezeire si sa rasfrangi lumina ei asupra neamului omenesc.

Sarmane Beethoven pentru tine nu exista fericire pe lumea asta. Numai pe taramul idealului, numai acolo iti vei gasi prieteni. Supunere, supunere deplina in fata ursitei; nu ti-e dat sa traiesti pentru tine, ci doar pentru altii, singurul izvor de fericire pentru tine este arta. O, Doamne, da-mi putere ca sa ma pot birui.

Trebuie sa exprim tot ce am in inima; acesta este motivul pentru care compun.

Traiesc in intregime in muzica mea, iar o compozitie abia e terminata inainte ca alta sa fie deja inceputa. (scrisoare adresata lui Franz Gerhard Wegeler, 29 iunie 1800)

Printe, ceea ce sunteti dumneavoastra o datorati intamplarii. Ceea ce sunt eu, mi-o datorez mie insumi. Printi vor exista cu miile, insa Beethoven este unul singur. (scrisoare adresata printului Karl von Lichnowsky)

Muzica mea porneste din inima si se adreseaza inimilor.

Muzica este graiul sufletului. Ea starneste in noi, nu instinctele, ci gandurile cele mai profunde.

As scrie mai degraba zece mii de note muzicale decat o singura litera. (scrisoare adresata lui Nikolaus Simrock, 28 noiembrie 1820)

Muzica este o revelatie mai inalta decat orice intelepciune si orice filosofie… Cine patrunde sensul muzicii mele va scapa de ticalosia in care se tarasc ceilalti oameni.

Ceea ce salasuieste in inima mea trebuie sa iasa la lumina; de aceea compun.

Handel este cel mai mare compozitor care a trait vreodata. Intotdeauna imi voi scoate palaria in fata muzicii lui si voi ingenunchea cu umilinta la mormantul sau.

Fiecare obstacol depasit adauga fericire la fericirea mea.

Viata e ceva mai blanda cu mine acum si am inceput sa ma amestec mai mult printre oameni… Schimbarea asta s-a infaptuit prin vraja unei fete dragi: ma iubeste si o iubesc. (scrisoare adresata unui prieten)

Nu recunosc alt semn al superioritatii decat bunatatea.

Muzica trebuie sa aduca foc in inimile barbatilor si lacrimi in ochii doamnelor.

Ingerul meu, tu care esti totul, esti insasi fiinta mea… mi-e inima prea plina de tot ce vreau sa-ti spun… te port pretutindeni cu mine… (scrisoare adresata fiintei iubite, Therese von Brunswick)

Am regretat intotdeauna ca nu am fost inteles mai bine de Goethe. (scrisoare)

Muzica este mediatorul intre viata spirituala si cea trupeasca.

Dragostea si numai ea este in stare sa-ti ofere o viata mai buna.

Toate artele adevarate sunt un progres moral.

Ceea ce este in inima mea trebuie sa iasa afara, asa ca n-am alta solutie decat sa scriu.

In ceea ce ma priveste, ca artist, nimeni, cred, n-a auzit spunandu-se ca m-as fi sinchisit vreodata cat de cat de tot ce s-a scris despre mine.

„Barbierul din Sevilla” este o admirabila opera bufa… Va fi cantata atata timp cat va exista opera italiana.

Nu vreau sa stiu nimic despre sistemul vostru de etica. Puterea este moralitatea omului care se distinge fata de ceilalti si cand spun asta ma refer si la mine.

Viata pe care o duc e tare pacatoasa. De doi ani incoace, evit sa ma duc in lume, deoarece iti inchipui ca nu le pot spune oamenilor: Sunt surd. Daca as fi avut alta meserie, inca ar mai fi mers; dar, cu meseria mea, sunt intr-o situatie ingrozitoare… La teatru, trebuie sa-mi caut loc chiar langa scena, ca sa inteleg ce spun actorii. Daca stau ceva mai departe, nu aud deloc sunetele inalte, fie ca-i vorba de instrumente sau de voci. E de mirare ca mai sunt oameni care, stand de vorba cu mine, n-au observat inca betesugul meu. Cum mi se intampla deseori sa fiu distrat, totul e pus pe seama distractiei mele. Cand cineva vorbeste incet, abia daca-l aud; sunetele, ce-i drept, le disting, insa nu si cuvintele; pe de alta parte, daca cineva striga, ma scoate din fire.

O, Pronie cereasca, ingaduie-mi sa am si eu o zi, macar o singura zi de bucurie adevarata! Cand imi va fi dat s-o intalnesc? Niciodata? Nu, ar fi prea crancen! (rugaciune pentru posibila sa vindecare)

O! Mi se pare peste putinta sa parasim aceasta viata inainte de a fi savarsit tot ce simtim ca trebuie sa infaptuim. (6 octombrie 1802)

Omul e mai tare decat soarta si o poate invinge.

Citate despre Ludwig van Beethoven:

Sunt cucerit de omul Beethoven si muzica sa. Este o revelatie pentru mine, este un titan. Totul a fost impotriva sa si totusi a invins. (Jean Sibelius)

Cine este Beethoven? Un mare om, sarac, surd, indragostit, necunoscut si filosof, a carui muzica este plina de vise gigantice sau dureroase. (Hippolyte Taine)

Ludwig este un muzician fervent care gandeste liber. (Johann Georg Albrechtsberger, 1794)

Bach, Beethoven, Brahms: Toti ceilalti sunt cretini. (Hans von Bulow)

Unul din momentele cele mai minunate din intreaga muzica este pentru mine miscarea lenta din sublimul concert de Beethoven pentru vioara. O asemenea muzica reprezinta ce-i mai bun in noi toti, ceea ce numim umanitate. (Yehudi Menuhin, „Muzica omului”)

Ultima simfonie a lui Beethoven este rascumpararea muzicii din elementul ei particular spre domeniul artei universale. Este evanghelia umana a artei viitorului. Dincolo de ea nu mai este posibil niciun pas, pentru ca dupa ea nu poate urma decat arta perfecta a viitorului: drama universala pentru care Beethoven a faurit cheia. (Richard Wagner)

Universul este sustinut de muzica. Muzica lui Beethoven, foarte speciala, se dovedeste extraordinara, pentru a face sa vibreze intens centrul emotional superior. (Samael Aun Weor)

Opera beethoveniana este un lung strigat de durere. (Eugène Delacroix, 1854)

Beethoven este un Mozart in delir. (Jean Auguste Dominique Ingres)

Majoritatea oamenilor il considera cel mai mare compozitor al tuturor timpurilor. De ce aceasta? Pentru ca Beethoven a luat toate regulile clasice ale lui Haydn si Mozart si le-a dezvoltat pana cand muzica sa a devenit mai cuprinzatoare din toate punctele de vedere. Acolo unde Haydn a facut o gluma care putea fi spusa intr-un salon, Beethoven face glume barbatesti, de hohotul carora se cutremura lumea, si care trebuie tipate in toiul furtunii urlatoare. Acolo unde Haydn facea mici surprize amuzante, Beethoven iti face surprize cutremuratoare, care te lasa cu gura cascata, fara suras. Acolo unde Mozart era vesel, Beethoven e nebun de bucurie. E ca si cum ai privi muzica clasica printr-o lupa – e dintr-o data mult mai mare. Insa lucrul principal pe care Beethoven l-a adaugat muzicii clasice a fost o mult mai mare cantitate de emotie personala. Emotiile sale sunt mai puternice, si mai vizibile. (Leonard Bernstein, „Cum sa intelegem muzica”)

Ce liberal e Beethoven in orchestratie! Tot instrumentul e intrebat sa-si dea parerea si reproduce pe raspunderea sa ideea principala. Ideea principala castiga astfel o varietate de fete originale, e cand inalta, cand burlesca, cand trista si cand voioasa, si in impresia totala ramane o lume armonica aparte, adevaratul humor al omenirii. (Titu Maiorescu)

Muzica lui Beethoven este ceva deosebit de tot restul muzicii. Sunetele lui se intregesc unele pe altele printr-o acustica ideala. Fiecare ton are scapararea unei scantei, arhitectura e limpede si indrazneata. Orchestra e tratata ca o paleta de pictor; de cate ori ascult muzica de Beethoven imi spun ca este zadarnic sa mai compui dupa el. Imi vine insa in minte privighetoarea, care nu canta ca sa intreaca melodiile cantate inaintea ei, ci ca sa satisfaca o lege eterna: aceea de a preamari pe limba ei stelele si infinitul. Acestei legi trebuie sa i ne supunem si noi, cu totii. (Dimitrie Cuclin, conversatie cu George Sbarcea)

Imi amintesc perfect de Beethoven, cu toate ca de atunci e aproape jumatate de veac. Am fost introdus la Beethoven de catre poetul italian Carpani, cu care ma dusesem sa-l vad pe Salieri, si ne-a primit de indata si foarte politicos. Desigur, vizita nu a durat prea mult timp, caci conversatia cu Beethoven era dintre cele mai penibile. In ziua aceea, mai ales, auzea prost si nu intelegea, cu toate ca strigam din rasputeri; printre altele, este posibil ca el, nefiind prea obisnuit cu italiana, aceasta sa fi facut inca si mai grea conversatia. Urcand scarile care duceau la sarmana locuinta a marelui om, mi-a fost destul de greu sa-mi stapanesc emotia. Cand usa s-a deschis, m-am gasit intr-un fel de camaruta tot atat de murdara pe cat de ingrozitoare era dezordinea. Portretele lui Beethoven, pe care le cunoastem, redau destul de bine fizionomia de ansamblu. Dar ceea ce niciun ac de gravor nu ar putea sa exprime este tristetea de nedefinit raspandita in toate trasaturile fetei – in timp ce sub sprancenele stufoase ii straluceau, ca in fundul unor scorburi, ochii; acestia, desi mici, pareau ca te strapung. Vocea era dulce si putin voalata. (Gioacchino Rossini, conversatie cu Richard Wagner)

Aveam 11 ani cand veneratul meu profesor Czerny m-a dus la Beethoven. Imi vorbise mai demult despre el si-l rugasem sa aranjeze in asa fel incat sa-i pot canta. Numai ca Beethoven avea o atare aversiune fata de copiii minune, incat se apara cu hotarare de aceasta vizita. In cele din urma s-a lasat convins de neobositul Czerny si a sfarsit prin a spune iritat: Pentru numele lui Dumnezeu, aduceti-mi odata ciudatenia aceea! (Franz Liszt)

Simfonia a V-a in Do minor opus 67 sau „Simfonia destinului” pare a izvori de-a dreptul si numai din singur geniul lui Beethoven; in ea isi va dezvolta el gandirea sa launtrica; durerile sale ascunse, maniile sale inabusite, reveriile coplesite sub atata tristete; vedeniile noptilor, flacara avanturilor sale, iata ceea ce ii va forma subiectul; iar formele melodiei, armoniei, ritmului si instrumentatiei vor aparea tot atat de noi si personale, pe cat de inzestrate de putere si noblete. (Hector Berlioz, 1830)

Ca sa prepare o uriasa omleta, lui Beethoven trebuia sa i se prezinte pe o farfurie 10 oua mari; inainte de a fi batute le privea prin transparenta, in lumina, le spargea el insusi si le mirosea daca sunt proaspete. Daca nenorocirea facea sa se gaseasca vreunul care sa fi mirosit a paie, atunci izbucnea un scandal. O chemare de tunet o convoca pe menajera, care, stiind prea bine despre ce este vorba, asculta numai cu o ureche prin usa intredeschisa vociferarile si dojenile, retragandu-se prudent atunci cand, ca de obicei, incepea bombardamentul si ouale, decapitate, cadeau in urma ei ca ghiulelele unei bateri bine orientate, in timp ce albusurile si galbenusurile curgeau in torente de lava vascoasa. (Ignaz von Seyfried)

Anecdote:

Compozitorul Ludwig van Beethoven avea un frate mai mic, Johann, pe care nu prea il agrea. Fiind farmacist si avand un spirit intreprinzator, Johann a acumulat o avere solida, si-a procurat o mosie si isi etala cu orice prilej starea sociala. In ajunul unui Revelion, Johann ii trimisese lui Ludwig o felicitare, pe care nota cu litere de-o schioapa:
– Johann van Beethoven. Detinator de pamanturi.
Compozitorul ii readresa felicitarea, scriind pe verso:
-Ludwig van Beethoven. Detinator de creier.