aruncată aiurea la poarta cimitirului.
cine ştie de când stătea acolo. murdară, mucegăită, roasă, nu mai rămăsese decât 923.
o fi fost femeie. ori bărbat. o cioară se aşează pe marginea ei şi tot ciuguleste ceva.
(fotografie făcută de tiberiu)
am stat de vorba cu ei
forfotă mare. sambăta morţilor.
pasii mă duc pe aceeaşi alee.
aş scrie pe crucea asta ceva.
încerc să o aşez în picioare. de sub ea
ies la lumină viermi maronii, speriaţi
se imprastie care-ncotro.unul vrea să mi urce
pe mâna. îl privesc curioasă. îl ating uşor
cu vârful degetului. se-nconvoaie, se strâmbă la mine,
se ridică, da din cap…”te crezi mai puternica, ai??”
nu apuc să-i răspund că vermii urcă grăbiţi
pe papucii mei, pe picioare, pe piept, pe braţe,
în jurul gurii. le simt gustul. mi se aduna
pe pleoape, imi acopera ochii. NU MAI VAD!
acum pot sa le spun tot ce stiu despre voi
dar lăsaţi-mă să mă ridic. lăsaţi-mă să plec!
portul sulina. olga
altă zi.
aştept pescarii.
tiberiu zice că se schimba vremea
mirosul de peşte împrăştie norii
vin pescarii
de la crişan
de la maliuc
lotcile scorojite îsi leagănă şoldurile
femei de o sută de ani.
bărbaţi arşi de soare cu mânecisuflecate
la jean bart se bea vodcă
pe datorie.
în satul vechi oamenii împrumută zahăr
olga s-a mutat pe strada a III- a
într-o casă albastră.
şi
iar miroase a peşte
bărbaţii se duc la neveste
din farul vechi mă fixează
ochii băiatului
blond.
hotel camberi
în camera cu numărul 13 doamna chiriachiţa
născută katanulis
priveşte pe fereastra hotelului camberi
în faţă dunărea umflată şi grasă
ca burta unui peşte
marinari ţanţoşi cu chipiurile trase pe frunte
soarele încă arde
barcagiul strigă furios că i-a fugit nevasta
cu altul la tulcea
un căpitan de vas
n-o să mai mănânce hamsii
femeia îşi aşează cochetă părul
acelaşi ruj corai
de 40 de ani
încă mai are pielea arămie
celelalte camere
sunt goale nu mai
locuieşte nimeni aici.
nici el.
i se spune hotelul cu stafii
balconul stă să cadă candelabrul vechi
ştie
povestea grecoaicei.
un copil înaltă un zmeu în culorile curcubeului.
click se aude
declanşatorul unui
aparat foto.
crucile
la cimitirul din sulina
lumea se înghesuie
lume…
lumeeeeee…
nu e sărbătoare
se dă de pomană.
cine a murit
cine ştie
mortul de la groapă
nu se mai intoarce
un pachet cu pui şi pilaf, uite şi sarmale în foi
de viţă
a-nceput să plouă
“de varză n-aveţi?!”
crucile-s acolo
puse anapoda
păi ce,
când mori
stai la rând?
am primit şi eu
doi covrigi
cu lumânarea aprinsă,
la grămadă
“ nu-s cu mortu ăsta”,
apuc să zic,
nu contează
“viii cu viii, morţii cu morţii”
se aude vocea piţigăiată din spatele meu
ni se strigă
să înaintăm…
nălucile
pe holul lung şi întunecat fotografiile
par năluci.
mă îndrept spre cimitirul evreiesc
sunt oameni acolo
nu le văd chipurile
– gerson marcu împuşcat de răufăcători
la 7 martie 1901 –
citesc pe crucea de la intrare.
nora îmi zice să fiu degajată.
emilie
nu se ştie cum a ajuns acolo.
“să scrii despre vieţile oamenilor” deschide ochii
îmi spunea deunăzi doamna din colţ care vinde flori
emilie louise s-a născut la galaţi în 1866
a copilărit la malul dunării
s-a îndrăgostit ca orice tânără.
mariana, mătusa mea de la brăila,
mă întreabă dacă am văzut vreodată egrete
nu pot
să îi răspund acum.
e prea grea lopata pentru mâinile mele mici.
groapa cea mare
se cască la mine
nu
mă înghite
bucăţi tari de pământ
se rostogolesc
până la celelalte cruci
emilie era o fată frumoasă
cam timidă
degetele ei subţiri cântau
la pian
o partitură veche
muzica o ajuta să vadă.
ştia pe de rost notele muzicale ştia
unde ţine doamna din colţ
platoul cu baclavale.
ştia emilie să iubească.
e tot ce avea.
şi boala.
rochia din tafta verde zăcea pe marginea patului
“nu o mai duce mult”
zice medicul.
emilié louise a murit la sulina. în 1881
satul de pescari
în faţa fiecărei case câte o barcă întoarsă
copii blonzi cu pielea arsă de soare
aleargă care-ncotro
cu o
roată uriaşă
câţiva pui de pisică ţipă ascuţit
au ochii lipiţi
clopotul bisericii alungă duhurile rele
copacul bătrân de la marginea falezei e
plin de ciori
agap iacoblev măsoară drumul
cu paşi mici
a mai fost aici
poartă aceleaşi haine
vine de la jurilocva sau
din babadag
rubaşca din mătase lucitoare este încheiată
până la gât
poartă stani, ciorapi de lână şi cizme
nu îi citeşti nimic pe chip
cerul se întunecă brusc
oamenii aleargă
unde vad cu ochii
femeile strâng
rufele de la uscat.
cu kicika pe cap
ana iacoblev face
semnul crucii
apoi
frământă gogoşile.
nota:
rubasca – cămașă bărbătească încheiată pe umăr, care se poartă încinsă peste pantaloni, specifică portului popular rus
stani (sau briuchi) – pantaloni barbatesti ce erau purtati in cizme
kicika – boneta de panza
sava
se întoarce cireada de vaci.
pe acelaşi drum ce duce spre mare
mai ţii minte când te-ai urcat pe pietrele alea mari şi
nu ştiai de unde a venit ameţeala
râdeam cu gura până la urechi
credeam că te bătea vântul
de unde era să ştiu că de atunci
te gândeai
să îmi arăţi locul ăla
valurile mari ne înghiţeau cu totul
marea era una cu dunărea.
sava vetrogon a murit aici.
de bobotează
s-a dus
s-a dus
sa prindă
crucea…
cerşetorul
îşi bălăngăne
picioarele.
dedesubt dunărea
furioasă.
mai soarbe
din sticla
murdară
o gură de spirt.
fără pâine
beau de la cinşpe ani
bombăne simion
am lucrat
pe macara
când eram tânăr.
mai târziu
sâmbăta
mă urcam
în barcă şi
mă întorceam
peste doi ani.
câţi copii am ?
numără pe degete
petru, anuşca, olea
să bem
pentru ei, hâc!
îşi face o ţigară
din mătase
de cucuruz
degetele îngălbenite
cu unghii
murdare
ridică arătătorul
eşti frumoasă, duduie
adalia
se cunună
roaba lui dumnezeu margaret ann pingle
cu robul lui dumnezeu william webster…
suntem în 1868.
pe faleza din sulina aceleaşi chipuri
pescari cu năvoadele pline
lumea se plimbă
ca la promenadă
cască gura.
du-mă acasă, acolo unde e casa ta
spune margaret deghizată în matelot
you are pretty, spune william
fata zâmbeşte
nu, n-o să-i prindă…
pe nava adalia echipajul e obosit
nimeni nu mai curaţă puntea
lupii de mare se mişcă agale
toţi marii îndrăgostiţi ai ecranului
provin din familii rivale.
nava se scufundă încet …
Angela Baciu s-a născut pe 14 martie 1970, Braila, Romania
Este poetă, prozatoare, publicistă, membră a Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Iaşi. Consilier cultural si trainer.
A publicat în jur de 16 cărţi, printre care: Maci în noiembrie (Dacia, 1997), Trei zile din acel septembrie (Limes, 2003), Tinereţe cu o singură ieşire ( Dacia, 2004), De mâine până mai ieri alaltăieri ( Limes, 2007), Mărturii dintre milenii ( Limes, 2012), Despre cum nu am ratat o literatură grozavă (Junimea, 2015), 4 zile cu nora ( Charmides, 2015), mai dragut decat dostoievski de NORA IUGA si ANGELA BACIU (editura Polirom, 2017). In lucru: carte de poezii Hotel Camberi
Premii: – a primit premii la sectiunile poezie şi publicistică din partea Uniunii Scriitorilor din Romania, Filialele Iasi, Alba si Bacau, dar si la alte concursuri, printre care:
- In 2012 a primit Trofeul “FEMEIA ANULUI 2011” din partea Revistei AVANTAJE pentru implicare sociala si promovare culturala
- 2015, Premiul Special (sectiunea publicistica) la Concursul National de Creatie Literara “Vasile Voiculescu” pentru volumul “Despre cum NU am ratat o literatura grozava”, ed.Junimea
- 2015 Diploma de Excelenta – Gala Oameni pentru Oameni, ed.XII, Bucuresti
- 2016, Marele Premiu pentru Poezie – Festivalul International “Lucian Blaga”, Sebes / Lancram, mai 2016
- 2016, Marele Premiu BALCANICA – Festivalul Poetilor din Balcani, ed.X, Romania – Turcia, Braila
- 2016, Premiu de Excelenta pentru cartea “4 zile cu nora” (ed.Charmides) din partea U.S.R Filiala Iasi – Reprezentanta Galati / Tecuci
- 2016, Premiul Cartea Anului 2015 pentru cartea “4 zile cu nora” (ed.Charmides) din partea Societatii Scriitorilor “C.Negri” si Revista “Porto Franco”
- 2017, Premiu de Excelenta “ Maria Grapini” decernat poetei Angela Baciu
/ “Femeia si Cariera”, Bruxelles, 8.03.2017
A publicat interviuri cu nume prestigioase ca: Laurenţiu ULICI, Radu G.ŢEPOSU, Eugen SIMION, Mircea SÂNTIMBREANU, Mircea ZACIU, Cornel REGMAN, Mircea Horia SIMIONESCU, Nora IUGA, Ana BLANDIANA, Nicolae BREBAN, Barbu CIOCULESCU, Alexandru GEORGE, Cezar IVĂNESCU, Gabriel LIICEANU, Radu CARNECI, Emil MANU, Nina CASSIAN, Fănuş NEAGU, Leo BUTNARU, Adrian Alui GHEORGHE, Liviu Ioan STOICIU, Constantin ABĂLUŢĂ, s.a.
Comentarii (1)
Există o anume sensibilitate poetică aici dar e o prea mare asemănare cu proza. Poate că ar putea fi o mult mai bună prozatoare. Aplecarea spre sumbru mă împiedică să trăiesc acel catharsis pe care eu unul sper să mi-l inducă poezia. Există aici un pic de căutare forțată a originalității.