Ilie Parvu s-a nascut la 6 iunie 1941, in localitatea Strejesti din judetul Olt. Membru corespondent al Academiei Romane din anul 1992, Ilie Parvu este un filosof si profesor de filosofie, care activeaza in cadrul Facultati de Filosofie a Universitatii din Bucuresti, unde preda cursurile de: ontologie, metafizica si filosofie a stiintei.
Dupa ce a studiat filosofia (1959-1964) si matematica (1964-1967) in cadrul Universitatii din Bucuresti, Ilie Parvu a obtinut si titlul de doctor in filosofie (1973), pentru ca intre 1973-1975 sa devina bursier al DAAD al Fundatiei Alexander Von Humboldt (Germania).
Preocuparile si cercetarile sale s-au axat mai ales pe teme de filozofie a stiintei, onotlogie formala, istoria si fundamentele fizicii, metafizica sau sistemul filosofic kantian.
Ilie Parvu a activat ca asistent universitar in cadrul Facultatii de Filozofie din Bucuresti (1964-1971), ulterior ca: lector (1971-1989), iar din anul 1990 si pana in prezent, ca profesor universitar si indrumator de doctorat, la Catedra de Filozofie teoretica si Logica.
Totodata, intre 1991-1992 Ilie Parvu a fost si profesor invitat al Universitatii Paris X (Franta), iar intre 1993-2000 a ocupat functia de coordonator al programului de Studii aprofundate in filozofie teoretica, din cadrul Facultatii de Filosofie a Universitatii din Bucuresti. Ca profesor invitat, Ilie Parvu a mai tinut cursuri si la universitatile din: Munchen, Tulsa, Oxford, Barcelona, Budapesta sau Roma.
Intre 1994-1997 Ilie Parvu a fost membru in Consiliul pentru cercetarea stiintifica din cadrul Ministerului Invatamantului, iar de-a lungul anilor a fost conducator al unor programe nationale de cercetare, evaluator si expert in cadrul unor proiecte internationale (Tempus, Phare s.a.).
Pentru activitatea sa, a fost distins cu mai multe premii: Premiul pentru cercetare stiintifica pe anul 1968 (Ministerul Invatamantului), Premiul Academiei Romane pentru scrierea Teoria stiintifica, (anul 1981) sau Premiul Societatii Lucian Blaga, pentru „excelenta exegezei filosofiei lui Blaga”.
Ilie Parvu este, de asemenea, presedinte al Societatii de Filosofie Analitica din Romania, membru al Goerres Gesselschaft (Germania), membru al Comitetului director al Societatii Europene de Filosofie Analitica, membru al World Institute of Phenomenology (USA) si al Societatii Kant (Romania).
Activitatea sa academica s-a materializat printr-o serie de studii si articole publicate in volume colective sau periodice, dar si intr-o serie de volume proprii, coordonate, editate sau traduceri, dupa cum urmeaza:
- Monografii:
Semantica si Logica stiintei, Bucuresti, Editura stiintifica, 1974; Existenta si realitate in stiinta si filosofie, Editura politica, Bucuresti, l977; Teoria stiintifica, Bucuresti, Editura stiintifica, 1981; Introducere in Epistemologie, Bucuresti, Editura stiintifica, 1985 (Editia a doua, Editura Polirom, 1998); Infinitul si infinitatea lumii, Bucuresti, Editura politica, l985 (Editia a doua Editura Teora, Bucuresti, 1999); Arhitectura Existentei. Vol. 1. Paradigma structural-generativa in ontologie, Bucuresti, Humanitas; Filosofia Comunicarii, Editura SNSPA, Bucuresti, 2001; Cum interpretam operele filosofice, Bucuresti, Editura Punct, 2001; Arhitectura existentei. Vol. 2. Teoria elementelor versus structura categoriala a lumii, Bucuresti, Editura Paideia, 2001; Posibilitatea Experientei. O reconstructie teoretica a Criticii Ratiunii Pure, Bucuresti, Editura Politeia, 2003.
- Antologii:
Epistemologie. Orientari contemporane, Editura politica, Bucuresti, 1974; Istoria stiintei si reconstructia ei conceptuala, Editura stiintifica, Bucuresti, 1981; Metafizica. Sisteme categoriale, Editura Universitatii Bucuresti, 2005.
- Volume coordonate:
Conceptii despre dezvoltarea stiintei, Editura Politica, 1978; (in colaborare) Teoria Cunoasterii stiintifice, Editura Academiei, 1982; (in colab.) Momente ale genezei si evolutiei filosofiei stiintei, Editura Academiei, 1981; (in colab.) Immanuel Kant. 200 de ani de la aparitia Criticii Ratiunii Pure, Editura Academiei, l982; (in colab.), Dictionarul operelor filosofice romanesti, Humanitas, 1998; Editor Invitat pentru un volum special al Revistei Internationale de teoria, istoria si fundamentele stiintei, TEORIA, vol. XI, nr. 27, Sept. 1996.
- Traduceri:
W.Heisenberg, Pasi peste granite, Editura politica, 1976; A. Einstein, Teoria relativitatii pe intelesul tuturor, Humanitas, l998, reeditata 1999, 2000; (in colab.) A. Einstein, Cum vad eu lumea, Humanitas, 1998, reeditari succesive 1999, 2000; Studii traduse din: K. Goedel, A. Tarski, W. van O. Quine, C.F. v. Weizsaecker, W. Heisenberg, K. Popper, M. Bunge, L.E.J. Brouwer, J. Hintikka, P. Suppes, Hao Wang, N. Bohr, F. Gonseth, G. Bachelard , J.D. Sneed, E. Mayr, W. Stegmueller, T.S. Kuhn, St. Toulmin, P.K. Feyerabend, M. Strauss s.a.
- Editari:
Tudor Vianu, Filosofia Culturii si Teoria Valorilor, colectia „Carti fundamentale ale culturii romane”, Editura Nemira, Bucuresti,1998; (in colab.) Mircea Florian, Metafizica si arta, Cluj, Echinox,1995; Immanuel Kant, Critica Ratiunii Pure, traducere de N. Bagdasar si F. Moisuc, Editura IRI 1998; Jacques Merleau-Ponty, Cosmologia secolului XX, Editura stiintifica si enciclopedica, 1978.
