Duminica 19 februarie 2017, de la ora 11.00, la Sala MICA in cadrul programului CONFERINTELE TEATRULUI NATIONAL, Georgeta Filitti prezinta conferinta cu tema: Ion Ghica, un ctitor al teatrului romanesc.
In istoria noastra a existat o generatie de aur. E cea formata in prima jumatate a secolului XIX, mai ales in Franta, unde s-a educat temeinic, si-a insusit ideile liberale si s-a intors in tara sa-si implineasca menirea. Ion Ghica se desprinde dintre pasoptisti ca omul cu studii tehnice (Scoala Nationala de Mine de la Paris), dornic sa introduca in spatiul romanesc acea excelenta profesionala care a facut totdeauna gloria Frantei. Ca profesor la Iasi, in anii 1842-1843, lasa amintirea unui excelent organizator al invatamantului. Rigoarea lectiilor sale de geometrie si geologie se regaseste si in articolele publicate in „Propasirea”. Implicat, la Bucuresti si Paris, in formarea unui curent de opinie propriu timpului, de trezire a constiintei nationale pentru eliberarea de sub protectoratul rusesc, el este o voce ascultata si respectata.
Asa se explica si decizia guvernului revolutionar de la 1848 de a-l trimite la Constantinopol pentru a pleda cauza romanilor. Acolo face o buna impresie. Colaborarea la „Journal de Constantinople”, relatiile cu diplomatii britanici ii confera notorietate, in asemenea masura incat, desi comiliton al unor revolutionari care aveau sa fie proscrisi, el beneficiaza de solicitudinea Portii otomane. Pretuirea se exprima, in timpul Razboiului Crimeii si mai tarziu, adica in anii 1853-1858, in numirea lui ca guvernator al insulei Samos. Si aici beiul Ion Ghica isi dovedeste calitatile de temeinic organizator. Marturie stau, peste timp, dincolo de anihilarea piratilor care faceau ravagii in jurul insulei, constructiile ridicate de el, drumurile, legislatia coerenta, sapaturile arheologice etc. 37 de dosare voluminoase pastrate in arhivele din Samos, unde sunt consemnate faptele sale, isi asteapta inca editorul.
Intors in tara, in plina valtoare politica pentru unirea principatelor, Ion Ghica hraneste in taina ideea ca el va fi alesul deopotriva al muntenilor si moldovenilor. Optiunea romanilor pentru Al. I. Cuza nu-l exclude din avanscena vietii politice. E prim ministru al acestuia, dar colaborarea lor nu dureaza. Mai mult, Ghica e in fruntea conjuratiei care il indeparteaza pe domnul unirii de pe tron. Partizan al principelui strain pentru tara sa, el devine unul din autorii morali ai aducerii lui Carol de Hohenzollern in Romania. Il va sluji si pe acesta, dar un incident violent de strada petrecut la Bucuresti in 1871 pune capat ministeriatului sau. Activitatea publica nu i se opreste aici. In 1877, dupa ce pledeaza pentru neutralitatea Romaniei in razboiul ruso-turc ce se profila amenintator, devine director general al teatrelor noastre.
Si din nou inginerul, economistul, profesorul isi da masura valorii sale. Legea teatrelor, intemeierea Societatii Dramatice, sustinearea materiala eficienta a actorilor, deschiderea pentru repertoriul national il situeaza pe Ion Ghica printre ctitorii Teatrului National, aceasta institutie fundamentala de promovare a culturii autentice printre romani. Incidentul cu I.L. Caragiale, tanarul dramaturg pe atunci care, in 1879, il cheama la duel pentru ca, la cererea opiniei publice, i-a amputat din textul Noptii furtunoase, ramane demonstratia confruntarii unor oameni de geniu.
Opera economica si mai ales cea literara, din care se desprinde, cuceritoare, corespondenta cu Vasile Alecsandri, l-au transformat pentru posteritate pe Ion Ghica in scriitor clasic. Presedinte al Academiei in mai multe randuri, ministru al tarii la Londra, unde a fost ani de zile decan al corpului diplomatic, el ramane una din valorile spirituale perene ale Romaniei moderne. – Georgeta FILITTI
Cu ocazia conferintei „Ion Ghica, ctitor al teatrului romanesc”, ce va fi sustinuta de istoricul Georgeta Filitti (duminica, 19 februarie 2017, la Sala Mica, ora 11.00), in foaier va avea loc vernisajul unei expozitii dedicate celui care a fost si primul Presedinte al Academiei Romane si Directorul general al teatrelor.
Vor fi expuse publicului cu aceasta ocazie: documente, fotografii de epoca, afise de teatru, obiecte din arhiva muzeului si bibliotecii Teatrului National, intr-o incercare de reconstituire a directoratului lui Ion Ghica in fruntea Teatrului National din Bucuresti (1877 – 1881). Expozitia are rolul de a insoti conferinta si poate fi vizitata cu acest prilej.
Despre GEORGETA FILITTI
Absolventa a Facultatii de istorie a Universitatii Bucuresti (1961), doctor in istorie filosofie (Cluj, 1971) Georgeta Filitti este istoric, editor, cercetator la Institutul de istorie „N. Iorga” al Academiei Romane (1961-1998). A obtinut premiul „N. Balcescu” pentru editarea Oratoriei lui M. Kogalniceanu (1983).
A fost consilier la Fundatia Ion Ghica (1997-2004), sef de serviciu la Biblioteca Metropolitana Bucuresti (2004-2007), cercetator la Institutul National pentru Memoria Exilului Romanesc (2007-2010).
Este lector la Fundatia Calea Victoriei din 2009. A publicat carti, editii critice, peste 400 de articole.
Publicatii (selectie):
1975-2004 – editeaza Operele lui M. Kogalniceanu (Oratorie, 9 vol., 1864-1891), pentru care primeste premiul “Nicolae Balcescu” al Academiei (1983); 1978 – Enciclopedia istoriografiei romanesti (coautor); Din 1982 – editeaza din opera lui Nicolae Iorga: Opere economice, Istoria poporului romanesc, Istoria romanilor din Ardeal si Ungaria, Istoria romanilor, vol. VIII, Istoria romanilor pentru poporul romanesc, 2 vol., Istoria romanilor, vol X, Discursuri parlamentare (1907-1917); 1985-2008 – editeaza din opera lui I.C. Filitti (Opere alese, Jurnal, 1913-1919; Rolul diplomatic al fanariotilor, Omul prin opera); 1996 – George Cioranescu. Romanii si ideea federalista; 1997 – Memoriile lui Nicolae Sutu, mare postelnic al Moldovei, 1798-1871, trad. din lb. franceza, introducere, note si comentarii; 1998 – Vocile exilului. Antologie; 2002 – Ion Balaceanu. Amintiri politice si diplomatice, 1848-1903, traducere din limba franceza, introducere, note si comentarii; 2003-2006 – Calatori straini despre tarile romane in sec. al XIX-lea. Serie noua, 1800-1840, 3 vol. (coautor si prefatator); 2004 – Calatori romani in Grecia. Antologie; 2006 – Calatorind in timp cu…; Mileniul romanesc (coautor, cu versiune si in limba engleza); 2007 – Testamente. Antologie; Calatorie in timp prin Bucuresti; 2008 – Din viata exilului romanesc (1954-1968), vol I: 1954 – 1957; 2010 – Mereu impreuna. Romania-Grecia. 130 de ani de relatii diplomatice.
Traduceri:
– Matilla Ghyka: Popasuri ale tineretii mele; Fericit ca Ulise; Ploaia de stele.
In 2012 a fost decorata de Majestatea Sa, Regele Mihai I cu Medalia „Crucea Casei Regale a Romaniei” pentru „activitatea sa prodigioasa ca istoric al societatii, moravurilor si traditiilor intelectuale romanesti”.
Pentru mai multe informatii legate de bilete:
- 314. 71. 71 (Agentia de bilete) ;
Bilete la Casa de bilete a TNB, precum si online pe mystage.ro
